Dacă România absoarbe fondurile europene într-un ritm mulţumitor, creşterea economică tinde spre 4%, a declarat Varujan Vosganian (foto), ministrul Economiei, în cadrul conferinţei “Risk Management în finanţarea companiilor româneşti”, organizată de Legal Magazin şi Business Mark, în parteneriat cu Ministerul Economiei.
“Maximul spre care putem merge fără să existe un risc de încălzire economică şi de periclitare a echilibrelor externe cont curent – cont comercial este 4% (creştere economică – n.r.). Pentru România, dacă socotim PIB-ul potenţial în condiţiile absorbirii fondurilor europene, este 4%. Dacă absorbim fondurile europene într-un ritm mulţumitor şi având în vedere şi dimensiunea structural românească, PIB-ul structural, creşterea economică pentru România spre care trebuie să tindem este de circa 4%”, a spus Vosganian, transmite Agerpres.
Acesta a declarat, în cadrul unui seminar, că România trebuie să depăşească pragul psihologic de 2% creştere a PIB pentru a înlătura decalajele cu alte ţări europene.
“Dacă România nu depăşeşte pragul psihologic de 2% creştere a PIB, nu vor fi înlăturate decalajele cu celelalte ţări ale Uniunii Europene. (…) Avem două paliere pe care economia românească funcţionează şi două pe care prezintă vulnerabilităţi. Ea funcţionează pe zona industriei şi pe zona exporturilor şi are vulnerabilităţi pe zona consumului şi pe cea a investiţiilor. Vă întrebaţi cum se poate una fără cealaltă. Industria merge fără consum pentru că şi-a găsit depăşiri în străinătate. Imaginaţi-vă că faţă de 2008 exportăm, ca ordin de mărime, vreo 13 – 14 miliarde euro în plus. Până în 2008 exporturile erau de vreo 32 miliarde euro, iar astăzi sunt 45 – 46 miliarde euro şi se apropie chiar de 50 miliarde euro, ceea ce este semnificativ. Vă întrebaţi cum merge industria fără investiţii. Industria merge astăzi ca remanenţă pentru ce s-a întâmplat până în 2008”, a spus Vosganian.
Potrivit acestuia, exporturile se datorează investiţiilor străine care au venit până în 2008, iar în ceea ce priveşte menţinerea şi dezvoltarea industriei, ea merge tot pe investiţiile făcute până atunci.
“Înseamnă că a doua jumătate a anului 2013 trebuie să însemne o mutaţie majoră în îndeplinirea sa. De ce? Pentru că 2013, a doua jumătate, are o importanţă copleşitoare pentru economia românească în acest deceniu. Acum România reintră în ciclul de creştere. Între ’98 şi 2003 a fost în faza negativă ciclului economic, din 2003 până în 2008 în faza pozitivă a ciclului, din 2009 până în 2013 am intrat iarăşi în faza negativă, a doua jumătate a lui 2013 până probabil spre 2018 România va fi iar în fază pozitivă”, a spus ministrul Economiei.
Institutul Naţional de Statistică (INS) a revizuit la 1,8% creşterea Produsului Intern Brut (PIB) în primul semestru din 2013, atât pe serie brută, cât şi pe serie ajustată sezonier, după ce la primele estimări a comunicat un avans al PIB de 1,7%.
În vara acestui an, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în sus prognoza de creştere economică a României pentru 2013, de la 1,6% la 2%.
Nou Cod pentru insolvenţă
Noul Cod al Insolvenţei vrea să scoată insolvenţa din această zonă a evitării onorării obligaţiilor de plată, a mai spus Varujan Vosganian.
“Adică, dintr-o modalitate de a salva ce se mai poate salva dintr-o companie aflată în dificultate, se transformă într-o modalitate de a evita pe cât se poate obligaţiile către ceilalţi. Aici se impune o anumită rigoare şi în ceea ce priveşte condiţiile de a se cere starea de insolvenţă şi în ceea ce priveşte procedura ulterioară de urmat”, a spus Vosganian.
Potrivit acestuia, s-a observat că există o anumită disproporţie în raportul dintre debitori, firme aflate în insolvenţă, şi creditori.
“Pot să vă spun că, cel puţin la companiile pe care le gestionează Ministerul Economiei şi care se află în insolvenţă, procentul de recuperare a datoriilor de către creditori nu se ridică la peste o treime în cazurile optimist moderate”, a precizat ministrul Economiei.
Potrivit premierului Victor Ponta, Codul insolvenţei este un proiect care va fi adoptat săptămâna viitoare.
“Avem nevoie de Codul insolvenţei pentru că sunt mult prea mulţi cei care intră în insolvenţă ca să fraudeze statul. Nu plătesc nicio taxă de un an de zile, de doi ani de zile, şi e normal ca ceilalţi, care plătesc taxe, să spună “Noi de ce le mai plătim când altul care ne dă lecţii cum trebuie organizată România nu plăteşte nicio taxă?”. E vorba despre însănătoşirea economiei, de combatarea evaziunii fiscale ascunsă sub haina insolvenţei şi de fraudarea intereselor unor societăţi private. Sunt foarte multe societăţi private care, când au de încasat facturi, se trezesc că beneficiarul intră în insolvenţă şi rămân cu paguba”, a menţionat şeful Executivului miercuri, în deschiderea şedinţei săptămânale de Guvern.
Potrivit proiectului noii legi a insovenţei, publicat pe site-ul Ministerului Justiţiei, debitorii vor putea cere intrarea în insolvenţă doar dacă au o datorie mai mare de 40.000 de lei, nu indiferent de sumă, ca în prezent.
În forma actuală a legii este impusă o valoare-prag pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii de insolvenţă doar pentru creditor, iar prin proiectul de act normativ se propune instituirea unei valori-prag şi pentru debitor, aceeaşi cu cea stabilită pentru creditor, respectiv 40.000 lei.
De asemenea, în sensul asigurării echilibrului intereselor, noul Cod al insolvenţei prevede egalizarea regimului deschiderii procedurii în cazul concursului dintre cererea debitorului şi a creditorilor, la 10 zile de la depunerea cererii debitorului.
Pentru evitarea aprobării unor planuri de reorganizare susţinute de un număr mic de creditori (situaţie posibilă actualmente – prin “manipularea” grupelor de vot poate fi aprobat, în prezent, un plan, fără corespondent în valoarea creanţelor), noul Cod al insolvenţei introduce un criteriu suplimentar pentru aprobarea planului, respectiv 30% din total masă credală.
Acţiunile incidentale (fond si apel) se vor judeca în conformitate dispoziţiile noului Cod de procedura civilă cu privire la judecata în primă instanţă, cu menţiunea că termenul pentru depunerea întâmpinării este de maxim 10 zile de la comunicare, răspunsul la întâmpinare nu este obligatoriu, iar judecătorul sindic fixează, prin rezoluţie, în termen de maxim 3 zile de la data depunerii întâmpinării, primul termen de judecată, care va fi de cel mult 30 de zile de la data rezoluţiei.
Termenul de continuare a procedurii este înlocuit cu un termen administrativ de control, care îi va permite judecătorului sindic să gestioneze mai eficient dosarul de insolvenţă, nefiind necesară organizarea unor şedinţe publice de judecată dacă nu există cereri în procedură contencioasă sau necontencioasă, dar făcând posibilă dispunerea de măsuri în sarcina administratorului judiciar/lichidatorului judiciar.