Fermierii români susțin măsurile luate la nivel comunitar privind îngrășămintele chimice, dar le consideră relativ tardive și insuficiente, pentru că răul a fost făcut, prețurile acestor produse crescând spectaculos în ultima perioadă. Partea bună este că sunt prevăzute și măsuri pentru viitor, ceea ce ar mai putea salva recoltele viitoare. Politicile de mediu și prețul gazului natural au făcut ca producția națională, dar și europeană de îngrășăminte chimice să se degradeze, fermierii comunitari bazându-se în special pe importuri din țări terțe, ceea ce a dus la prețuri din ce în ce mai mari la îngrășăminte. Războiul din Iran a dus la apogeul prețurilor.
„Consiliul Uniunii Europene a decis suspendarea pentru un an a tarifelor vamale aplicabile îngrășămintelor pe bază de azot esențiale utilizate în producția agricolă din UE, inclusiv îngrășăminte precum ureea și amoniacul. Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) salută această decizie, însă atrage atenția că măsura este departe de a compensa pierderile pe care fermierii le suportă deja”, se arată într-un comunicat de presă al Alianței.
Potrivit acesteia, „situația era deja dificilă din cauza războiului din Ucraina, care împinsese în sus prețurile îngrășămintelor. La începutul anului 2026, implementarea mecanismului CBAM (n.r. – taxarea carbonului la graniță) a generat o nouă scumpire de 20-25%, ducând prețul ureei de la sub 500 euro/tonă la 570-600 euro/tonă. Odată cu escaladarea conflictului în Iran, prețurile au depășit 700 euro/tonă, iar în unele țări din Uniunea Europeană se ajunge chiar la 800 euro/tonă”. AAC consideră că decizia Consiliului este rezultatul presiunilor făcute de fermieri la nivel comunitar, la care au contribuit și fermierii români.
„Deși suspendarea tarifelor vamale reprezintă un semnal pozitiv, efectul ei este limitat în raport cu dimensiunea pierderilor deja acumulate în ferme. Reducerile de taxe nu acoperă nici pe departe scumpirile înregistrate în ultimele luni și nu rezolvă problema de fond care apasă asupra producătorilor agricoli”, atrage atenția AAC. De aceea, Alianța vine cu noi propuneri care să limiteze dezastrul produs. Fermierii Români consideră absolut necesară scutirea sau excluderea îngrășămintelor de la prevederile CBAM, având în vedere rolul lor esențial în asigurarea producției și a securității alimentare. „Dacă excluderea nu va fi posibilă, solicităm cel puțin amânarea aplicării CBAM pentru îngrășăminte până când sistemele de referință și de achiziție vor fi pe deplin operaționale. În lipsa unor măsuri suplimentare, povara financiară și administrativă va continua să apese direct asupra fermierilor”, precizează comunicatul.
„Fără măsuri urgente și excepționale, producția agricolă europeană este în pericol. Dacă presiunea asupra costurilor va continua, factura va fi plătită în cele din urmă de consumatori, prin scumpirea alimentelor de bază și prin slăbirea capacității de producție a agriculturii europene”, completează documentul.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) reunește Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, Uniunea Națională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Asociația Forța Fermierilor – AFF. AAC reprezintă interesele fermierilor și cooperativelor agricole românești la nivel național și european, prin afiliere la Copa-Cogeca.
Măsuri de sprijin, dar insuficiente
Clubul Fermierilor Români susține că Planul Comisiei Europene pentru îngrășăminte confirmă caracterul urgent al nevoii de susținere a fermierilor în fața provocărilor semnalate de fermierii români.
Planul propune, pe termen scurt, mobilizarea a circa 200 milioane euro din rezerva agricolă de criză a PAC la care să se mai adauge alte 200 milioane euro pentru sprijin de lichiditate al fermierilor europeni, lansarea unui parteneriat al lanțului valoric al îngrășămintelor între producători, fermieri și state membre, suspendarea temporară a taxelor vamale pe amoniac și uree din țări terțe — cu economii estimate la 60 de milioane de euro — și activarea cadrului temporar de ajutor de stat adoptat în aprilie 2026 pentru sectoarele agricole afectate de creșterile de prețuri. Pe termen mediu, Planul vizează diversificarea aprovizionării prin parteneriate internaționale, promovarea îngrășămintelor bio, circularitatea nutrienților și extinderea derogărilor RENURE pentru digestate și stimularea producției europene de îngrășăminte.
Clubul Fermierilor Români susține poziția exprimată de statele membre, inclusiv Franța, privind activarea rezervei de criză a Comisiei Europene pentru compensarea pierderilor directe suportate de fermieri ca urmare a creșterii costurilor la îngrășăminte și energie. „În actualul context, este necesară mobilizarea unui sprijin financiar european adecvat amplitudinii impactului economic asupra sectorului agricol, având în vedere că aceste presiuni depășesc capacitatea de intervenție a bugetelor naționale, în concordanță cu cadrul european de flexibilitate aplicabil ajutoarelor de stat. De asemenea ar fi utilă reducerea, și nu creșterea taxelor vamale pentru importul de îngrășăminte indiferent de origine”, se arată într-un comunicat de presă al organizației.
Clubul Fermierilor Români atrage atenția importanței pe care o are combinatul de îngrășăminte chimice Azomureș, cel mai mare producător de îngrășăminte din România, singurul producător de uree granulată din Sud-Estul Europei, cu o pondere de 75% în aprovizionarea pieței interne. „România dispune de resursele necesare pentru un răspuns strategic propriu. Lanțul valoric Neptun Deep — Azomureș — fermieri români rămâne o oportunitate concretă și urgentă”, precizează comunicatul.
„Planul Comisiei Europene confirmă că tot ceea ce fermierii români au semnalat în ultimii ani: dependența structurală de importuri, vulnerabilitatea Azomureșului, impactul CBAM asupra utilizatorilor finali, a fost evaluat corect. Dar fermierii nu mai pot aștepta direcții strategice: au nevoie de finanțare nouă, de suspendarea imediată a CBAM pentru îngrășăminte și de deblocarea negocierilor Romgaz, înainte ca pierderea de fertilitate a solului să devină un cost pe care nicio rezervă de criză nu îl mai acoperă”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, completează comunicatul.