Patronatele din acvacultură s-au aliat și au cerut în cor măsuri pentru susținerea pisculturii, pentru că pelicanii și cormoranii le afectează serios afacerile. Este pentru prima dată după foarte mulți ani când patronatele din acvacultură atrag atenția public asupra acestui fenomen. Interesant este faptul că reacția a venit după ce ministrul Agriculturii, Petre Daea, a ajuns în centrul atenției după ce a povestit europarlamentarilor că, în România, cormoranii nu se mai sperie de nimic, ajungând „să facă baie în piscine”, încercând să puncteze faptul că aceste păsări fac mari pagube în crescătoriile piscicole. Reprezentanții patronatelor au susținut că reacția lor nu a venit la solicitarea demnitarului.
Patronatele din acvacultură au ținut să arate că pagubele produse de cormorani, dar mai ales de pelicani, chiar sunt foarte mari, provocând inclusiv și falimentul firmelor care se ocupă de piscicultură. Reprezentanții Patronatului Peștelui din România au declarat, luni, în cadrul unei conferințe de presă a București, că aceste păsări sunt ocrotite prin lege, dar care aduc mari pierderi fermelor pisciole, pentru că se hrănesc cu peștele din aceste ferme. Potrivit unui piscicultor, pierderile pe care le poate înregistra o fermă pot ajunge și la 80% din producție din cauza cormoranilor și a pelicanilor.
În aceste condiții, dacă tot asigură condiții pentru protecția naturii, ei solicită să fie sprijiniți la fel ca agricultorii.
„Cei doi piloni pe care îi are zootehnia şi agricultura îi solicită şi acvacultura. Adică Pilonul I de subvenţii pe kilogramul de peşte livrat şi Pilonul II de investiţii în care să avem măsuri de acvamediu, de compensare a acestor pierderi privind apartenenţa la Sit Natura 2000 care ar fi de 250 de euro pe hectar pe an”, a declarat Mariana Munteanu, președintele Patronatului Peştelui din România. În ceea ce priveşte subvenţia, Munteanu nu a putut preciza care ar putea fi, patrotanul urmând să facă unele analize.
Managementul cormoranilor
La Iași, Asociaţia Naţională a Producătorilor din Pescărie (Romfish) cere un management al populaţiei de cormorani şi compensaţii în bani pentru pierderile cauzate de aceste păsări, informează Agerpres.
Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Producătorilor din Pescărie (Romfish), Cătălin Platon, susţine că planul de management trebuie coroborat cu unul de compensaţii pentru fermierii piscicoli care, din banii lor, menţin biodiversitatea.
Conform lui Platon, de mai bine de două decenii, piscicultura românească este ameninţată de creşterea populaţiilor de cormorani, pasăre care se hrăneşte exclusiv cu peşte şi care este protejată de legislaţia europeană în virtutea faptului că migrează. Astfel, de la o populaţie de aproximativ 5.000 de exemplare, în anii ’60, la nivel european, cormoranii au ajuns să fie 1.800.000 de exemplare, dintre care 100.000 sunt în România.
Deşi reglementările europene stabilesc protecţia până la „un nivel care să îndeplinească condiţiile ecologice, ştiinţifice şi culturale, ţinând seama în acelaşi timp de condiţiile economice şi de recreere sau pentru a adapta populaţia acestor specii la nivelul respectiv”, nimeni nu reuşeşte să spună care este acest nivel, a menţionat Platon.
Preşedintele Romfish s-a declarat nemulţumit şi pentru că fermierii piscicoli nu primesc subvenţii pentru peştele pierdut din cauza cormoranilor şi a altor păsări, mai ales că „pentru agricultură se primesc 250 euro la hectar pentru a lăsa 10% din recoltă pe câmp pentru hrana pasărilor, în piscicultură, pentru a lăsa 66% din recoltă pentru hrana păsărilor nu se primeşte nimic”.
Preşedinte Asociaţiei Naţionale a Producătorilor din Pescărie crede că soluţia viabilă din punct de vedere etic este controlul la cuib a cormoranilor.
„Piscina” cormoranilor
Cele două conferințe de presă vin la câteva zile după declarațiile ministrului Agriculturii, Petre Daea, în Parlamentul European, prin care încerca să atragă atenţia asupra pagubelor imense pe care le produc cormoranii fermierilor piscicoli, decimând peştele, în condiţiile în care această specie de păsări este protejată printr-o directivă europeană, iar mijloacele folosite de fermieri pentru a-i alunga s-au dovedit ineficiente.
„(…) Fermierii piscioli nu-şi mai pot dezvolta afacerea, nu mai pot accesa fonduri de la UE pentru că activitatea de pescuit este paralizată de numărul mare de cormorani, care, având protecţie, afectează populaţia de peşti. Ei nu se mai sperie de nimic, toate mijloacele care au fost folosite de fermierii piscicoli s-au dovedit ineficiente. Ei nu se mai sperie de om, intră în masa apei şi mănâncă peştele şi dezastrul este formidabil la pepinierele piscicole, cele care asigura continuitatea procesului piscicol şi împrospătarea resursei. Eu într-adevăr am avut o discuţie cu comisarul Vela (n.r. – comisarul european Karmenu Vella, responsabil pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit) în România despre cormorani, i-am spus-o şi lui aşa şi repet: cormoranii fac baie în piscină, aşa cum urşii bat la geamul românilor, aşa cum urşii au luat-o prin oraşele de munte şi dirijează circulaţia. Trebuie să găsim soluţii să reducem populaţia. Protejăm cormoranul, dar în biodiversitatea aceasta sunt şi peştii”, a subliniat Petre Daea în 24 ianuarie.
Declarația ministrului a produs ilaritate, dar reprezentanții patronatelor au precizat că nu demnitarul a pus la cale conferințele, ci ei au încercat să valorifice momentul pentru a prezenta situația gravă în care se află sectorul și din cauza cormoranilor.