România trece printr-o criză a puterii de cumpărare, nu prin una alimentară, pentru că alimentele nu lipsesc de pe piaţă ca înainte de 1989, a declarat joi, 12 mai 2011, ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, la un seminar Finmedia. „Nu suntem în situaţia de dinainte de 1989, ci suntem chiar la un surplus. Eu sper să ne apropiem anii aceştia de o balanţă pozitivă”, a spus Tabără.
Problema preţurilor produselor alimentare a agitat foarte mult societatea românească, având în vedere că acestea reprezintă peste 40% din cheltuielile românilor. În ultimul an, s-a înregistrat o creştere marcantă a preţului alimentelor la nivel global, astfel că nici România nu a putut scăpa de avalanşa preţurilor mari la mâncare.
Ministrul Agriculturii a explicat că preţurile alimentelor nu pot fi stopate de către stat. „Dacă am o fermă, eu trebuie s-o ajut să producă, nu să-i dau în cap şi să-i spun cum trebuie să vândă. Creşterea puterii de cumpărare nu se face prin lovirea producătorului agricol din România”, a afirmat ministrul.
În luna martie, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 1,17% faţă de februarie şi cu 4,12% comparativ cu decembrie 2010. De la începutul anului, scumpiri de peste 10% au fost înregistrate la legume şi conserve de legume (19,2%), în special pentru cartofi (24,7%), fructe proaspete (12,56%) şi zahăr (11,98%).
Capabilitatea agriculturii româneşti
Pentru acest an, Valeriu Tabără anunţă premisele unei recolte bogate, considerând că producţia agricolă a României poate răspunde foarte bine şi eficient pieţei, sectoarelor de alimentaţie, industrializare şi energie.
„Agricultura României este capabilă de perfomanţe pentru piaţă, industrializare, alimentaţie şi energie şi ne-am dori să fie dezvoltate cât mai multe investiţii în domeniu. De aceea am discutat pentru repartizarea unor surse din măsurile PNDR, care să meargă spre investiţii, în special pentru crearea unor unităţi de procesare”, a precizat Tabără.
Ministrul a menţionat că România nu a atins încă nivelul necesar de utilizare a biomasei din agricultură pentru producerea de biocombustibil. „Noi avem randamente de utilizare a terenurilor şi a potenţialului românesc de 35-40% până la finele lui 2010, dar sper să fie un început pentru o dublare a acestui randament. Consider că nu există nici un pericol pentru sursele de hrană ale României, dacă se cultivă rapiţă în România. Este o cultură excepţională din punct de vedere al eficienţei economice şi al calităţii. Deşi noi o folosim puţin în industria alimentară, ea poate fi utilizată cu succes pentru biocombustibili”, a completat Valeriu Tabară.