Ministerul Agriculturii a elaborat proiectul de HG prin care se stabilesc normele de aplica a celebrei legi privind obligativitatea supermagazinelor de a vinde 51% produse provenite din lanțul scurt de aprovizionare. Despre această lege se spune că ar favoriza producătorii români de produse alimentare proaspete, ministrul de resort anunțând chiar o atenționare din partea Comisiei Europene privind o posibilă încălcare a legii concurenței în acest caz.
Legea 150/2016, care modifică şi completează Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, a intrat în vigoare la data de 18 iulie, iar normele de aplicare trebuie adoptate în termen de şase luni, respectiv până pe 15 ianuarie 2017. Cea mai importantă prevedere se referă la obligația supermagazinelor să comercializeze cel puțin 51% din produsele proaspete provenite din lanțul scurt de aprovizionare. Prin proiectul de HG se stabilesc normele de aplicare a legii, considerate fundamentale pentru a lămuri situația privind atingerea legilor concurenței.
Proiectul de HG definește lanțul scurt de aprovizionare ca fiind „relații comerciale între furnizor, un singur comerciant și consumatori, pe filiera produsului agroalimentar, iar componența acestuia se realizează ținând cont de următoarele tipuri de produse: produse alimentare proaspete, produse alimentare congelate, produse alimentare procesate”.
Cât privește furnizorul, acesta trebuie să fie neapărat fermier, așa cum este definit în legislația referitoare la subvenții, eventual alături de „o entitate fizică sau juridică având ca obiect de activitate colectarea și/sau depozitarea produselor (…) și procesarea produselor”, se arată în document.
Prevederile prezentei hotărâri se aplică pentru filiera de produs carne (specii: porc, pasăre, oaie, capră, vită, peşte); pentru ouă (toate categoriile); pentru filiera de produs legume (categorii: cartof, fasole boabe, fasole verde, ceapă, usturoi, morcov, ţelină, păstârnac, pătrunjel de rădăcină, varză, castraveţi, pătlăgele roşii, vinete, ardei, salată verde, ridiche, sfeclă roşie, broccoli, conopidă, gulie, ciuperci, dovlecel verde, verdeţuri şi aromatice, dovleac, mazăre, porumb zaharat şi praz); pentru fructe (categorii: camere, pere, prune, piersici, caise, cireşe, vişine, struguri, pepeni, căpşuni, gutui, nuci, afine, mure, cătină, coacăze, zmeură şi alune); pentru mierea de albine (toate sortimentele de miere); pentru filiera de produs lapte (toate produsele lactate); pentru produse de panificaţie (toate tipurile de pâine şi produse de panificaţie).
Intervin și Finanțele
Proiectul mai prevede ca Ministerul Finanţelor Publice să transmită către Ministerul Agriculturii lista comercianţilor cu cifra de afaceri de cel puţin două milioane de euro, rezultată din comercializarea produselor alimentare, realizată în anul anterior, care se va afişa pe site-ul MADR. Numai aceste magazine intră sub incidența legii.
De asemenea, MFP va solicita comercianţilor de pe listă volumul de produse comercializate în ultimul an, pentru categoriile de produse prevăzute, iar ulterior va transmite anual, către MADR, până la data de 30 iunie, un raport ce conţine volumul de produse comercializate în anul precedent, pentru categoriile menţionate.
Reprezentanţii organizaţiilor interprofesionale pentru produse agroalimentare, înfiinţate în conformitate cu prevederile Regulamentului UE nr.1308/2013 referitoare la Organizarea Comună de Piaţă şi cu legislaţia naţională privind organizaţiile interprofesionale pentru fiecare filieră de produs, raportează anual, până la data de 31 octombrie, producţia prognozată pentru anul următor, pentru categoriile de produse menţionate.
În prezent, în România există numai cinci Organizaţii Interprofesionale pe Filiere de Produse Agroalimentare, acest fapt generând o capacitate redusă în ceea ce priveşte creşterea vânzărilor între producători şi marile reţele comerciale, cât şi o eficienţă redusă a acestora, din punct de vedere al dotărilor logistice şi de marketing.
Conform proiectului, furnizorii au obligaţia să promoveze şi/sau să afişeze oferta produselor alimentare provenite din lanţul scurt de aprovizionare, în vederea facilitării achiziţionării de către comercianţi a acestor produse.
„În vederea asigurării necesarului de produse alimentare, comercianţii prevăzuţi notifică MADR privind cantităţile de produse alimentare ce nu pot fi achiziţionate de pe lanţul scurt de aprovizionare, pentru fiecare categorie de produse alimentare, iar notificarea se transmite la MADR până cel târziu la data de 30 aprilie a anului în curs pentru cantităţile necesare asigurării aprovizionării pentru următoarele 12 luni, respectiv perioadei 1 iunie – 31 mai”, se arată în proiectul de HG.
Proiectul de act normativ prevede că verificarea şi controlul respectării procesului de achiziţie a produselor alimentare, provenite din lanţul scurt de aprovizionare, se efectuează de către organele de control abilitate ale Ministerului Finanţelor Publice şi ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
„Prin implementarea acestor norme se urmăreşte consolidarea poziţiei fermierilor în lanţul agroalimentar, pentru a le putea oferi posibilitatea de a obţine cel mai bun preţ de pe piaţă pentru produsele lor”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.