Ministerul Agriculturii a decis să nu facă nicio referire la producţia de grâu din acest an, vrând să aştepte finalizarea recoltării. Producţia de cereale din acest an este condiţionată de seceta prelungită din această vară, dar autorităţile nu vor să dea niciun fel de informaţii, ca să nu influenţeze preţul cerealelor. În schimb, fermierii şi structuri internaţionale fac anunţuri din ce în ce mai alarmante privind amploarea efectelor secetei din România.
“Nu cred că mai este cazul să facem prognoze pentru cultura grâului, pentru că în câteva zile, probabil, vom avea campania de recoltat încheiată şi putem să anunţăm cifrele la nivel naţional. În mod sigur sunt suprafeţe afectate din cauza secetei, dar la care ne uităm cu mare atenţie. Chiar dacă la nivel naţional nu sunt suprafeţe extinse, totuşi, pentru un fermier care lucrează o anumită zonă, poate să fie o suprafaţă calamitată 100%. De aceea, trebuie să tratăm fiecare caz în mod individual şi cu o atenţie foarte mare”, a declarat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, informează Agerpres. Potrivit acestuia, zonele cele mai afectate de secetă la ora actuală sunt sudul ţării, Dobrogea şi zona Moldovei.
Porumb distrus
În ceea ce priveşte cultura porumbului, Constantin recunoaşte că lipsa precipitaţiilor din această perioadă “va cauza foarte multe pierderi pentru fermieri şi scăderi de producţie”.
“Sunt zone care sunt raportate de direcţiile agricole şi de comisiile special create pe lângă inspectoratele de situații de urgenţă care ne arată că, într-adevăr, sunt zone afectate. Nu aş vrea deocamdată să dau suprafeţe, pentru că ar influenţa productivitatea şi, după aceea, ar influenţa preţul prin calculul care s-ar putea face asupra productivităţii”, a spus ministrul Agriculturii.
Daniel Constantin susţine că, “la floarea soarelui, lucrurile nu sunt chiar atât de grave cum sunt la porumb, însă, atunci când este secetă toate producţiile sunt afectate”.
Despăgubiri incerte
În privinţa despăgubirilor ce vor fi acordate fermierilor, ministrul Agriculturii a menţionat că, pentru sumele mai mari de 15.000 de euro, România trebuie să ceară acordul Comisiei Europene, iar pentru cele mai mici trebuie să notifice Comisia, chiar dacă ajutoarele vor fi date doar din bugetul naţional.
“Comisiile constituite pe lângă prefecturi analizează situaţia în teritoriu şi, pe baza ei, vom vedea ce putem face din fonduri bugetare, pentru că fonduri europene nu cred că vom avea pentru despăgubiri. Oricum, trebuie să avem acceptul Comisiei Europene dacă vorbim de despăgubiri care depăşesc 15.000 euro, pentru că sunt situaţii în care va trebui să acordăm despăgubiri mai mari. Ajutorul de minimis spune că trebuie să dăm nu mai mult de 15.000 de euro trei ani consecutiv. Pentru cei care sunt fermieri mici putem institui ajutorul de minimis fără să aşteptam ok-ul Comisiei, doar notificăm, iar pentru forme mai mari de ajutoare de stat trebuie să notificăm Comisia Europeană, aşteptam răspunsul şi pe urmă vom veni cu eventuale despăgubiri, dar ele vor fi plătite tot în limita disponibilului de la bugetul de stat”, a explicat ministrul Agriculturii.