Embargoul impus de Rusia asupra importurilor de produse alimentare din Uniunea Europeană nu au produs direct mari pagube României, având în vedere relaţiile comerciale dintre ţara noastră şi feredaţie, relevă un Raport al Parlamentului European. Documentul nu arată şi impactul asupra industriei alimentare ca urmare a scăderii preţurilor, dar nici dacă statele care au înregistrat astfel de evenimente negative au făcut demersuri pentru susţinerea propriilor producători. Această situaţie a dus la închiderea a 30% dintre fermele şi fabricile de lapte din România.
Începând cu 14 martie 2014, Uniunea Europeană a decis să promoveze, gradual, sancţiuni împotriva Rusiei, ca reacţie la încălcarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, precum şi ca urmare a contribuţiei Federaţiei la destabilizarea continuă a ţării. Ca măsură de retorsiune, Federaţia Rusă a interzis importul mai multor produse agroalimentare din UE. De remarcat este faptul că Rusia este a doua cea mai importantă destinaţie pentru produsele agricole din UE după Statele Unite ale Americii, volumulul total al exporturilor UE către această destinaţie fiind de 11,3 miliarde de euro în 2013, iar 5,1 miliarde de euro sunt afectate de embargou, precizează Raportul. Cu toate acestea, ponderea agriculturii în PIB-ul UE este relativ scăzută, de numai 1,7% din PIB, iar în exporturile UE se ridică la doar 6,6%, ceea ce are ca rezultat un impact nu foarte mare asupra economiei şi a locurilor de muncă în domeniu.
Exporturile către Rusia
Raportul PE arată că sectoarele cu cel mai mare potenţial de afectare sunt cel al produselor lactate (1,35 miliarde de euro în 2013), fructelor (1,26 miliarde de euro) şi al cărnii şi cârnaţilor (1,26 miliarde de euro). Procentual, 29% din exporturile de legume şi fructe din UE merg în Rusia, 33% din brânzeturi şi 28% din exporturile de unt din UE au ca destinaţie Federaţia Rusă.
Tot statistic, Lituania deţine primul loc în pierderile generate de măsurile de retorsiune impuse de Rusia, având în vedere că exporturile ţării baltice către Federaţie reprezintă 927 milioane de euro în 2013; urmează Polonia cu 841 milioane de euro, Germania, cu 595 milioane de euro şi Olanda, cu 528 milioane de euro exporturi către Rusia în 2013.
Pierderi
Potrivit Raportului PE, pierderile pe termen scurt sunt considerabile, iar o compensare completă nu este probabil să se producă foarte repede. Pe de altă parte, exporturile se pot orienta spre alte pieţe, aşa cum s-a petrecut după introducerea interdicţiei, tot de către Rusia, faţă de importurile de carne de porc din UE; atunci noile pieţe vizate în special au fost cele din Japonia, Coreea de Sud, Filipine, Statele Unite ale Americii şi Taiwan.
“Având în vedere ponderea ridicată a consumului intern (90% şi mai mult) fermierii şi producătorii suferă mai ales de pierderile de venituri cauzate de o scădere a preţurilor de pe piaţă într-o situaţie de ofertă excedentară brusc”, precizează Raportul. Documentul se bazează pe o notă de informare a Direcţiei Generale pentru Agricultură a Comisiei Europene, care arată că “restricţiile pun o presiune serioasă pe pieţele noastre agricole şi alimentare” din cauza pierderii temporare a unei pieţe comerciale semnificative şi din cauza posibilelor efecte în cascadă care conduc la supraofertă, prăbuşirea preţurilor şi pierderi de venituri pentru producătorii, precizează Raportul PE.
Conform Copa-COGECA, preţurile în sectorul legumelor şi fructelor şi al lactatelor din UE au scăzut cu peste 50% în unele state membre, la începutul lunii septembrie, iar preţurile la lapte au scăzut cu până la 30%.
Măsuri
Uniunea Europeană a trecut la aplicarea unor măsuri compensatorii, unele dintre ele fiind suspendate, la un moment dat, din cauza abuzurilor din partea unor state, precum Polonia, care a solicitat compensaţii ce acopereau întregul buget pus la dispoziţia firmelor afectate de embargo.
“Parlamentul solicită monitorizarea intensivă, mai multe resurse şi utilizarea fondurilor UE, altele decât fondurile agricole”, se arată în Raport. Mai mult, în rezoluţia adoptată la 18.09.2014, Parlamentul European a solicitat monitorizarea intensivă a evoluţiei pieţei, alături de creşterea bugetului de sprijin.
România lipseşte
În tot acest iureş, România nu se vede deloc, semn că relaţiile noastre comerciale cu Federaţia Rusă sunt ca şi inexistente. Potrivit Eurostat, în 2013, România a avut cele mai mici exporturi de produse agroalimentare în Rusia din întreaga UE – un milion de euro; în top urmează Luxemburg, cu exporturi de 5 milioane de euro. În aceste condiţii, este foarte greu ca producătorii români să fie în măsură să ceară compensaţii pentru lipsa exporturilor.
Alte ţări comunitare au trecut la un adevărat asalt asupra Comisiei Europene şi au cerut compensaţii pentru pierderile suferite în urma sancţiunilor şi a embargoului. S-a ajuns în situaţia în care Italia a cerut sprijin pentru industria modei, care exporta masiv în Rusia, iar în vară a ajuns să se bată cu Spania pe piaţa gresiei şi a faianţei din UE.
Piaţa românească de profil a resimţit impactul supraproducţiei, cel mai afectat fiind sectorul laptelui. Responsabili din domeniu au anunţat închiderea a peste 50 de fabrici de lapte, fiindcă hipermarketurile preferă mărcile proprii, produse în afara ţării, unde laptele este mai ieftin pentru că au rămas stocuri în urma impunerii embargoului rusesc.
Producătorii de legume şi fructe au solicitat autorităţilor române să transmită Comisiei Europene situaţia în care se află acest sector din cauza invaziei de astfel de produse din alte state comunitare.
Producătorii români nu au avut parte de mare ajutor din partea UE.