Mai mult de jumătate din cantitatea de nutrienţi din fluviul Dunărea provine din activitatea derulată în agricultură, dar tendinţa este de diminuare a concentraţiilor ce depăşesc limitele maxime admise. Attila Korodi, ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, susţine că cele mai afectate zone de azotul din îngrăşăminte sunt Câmpia Română şi, local, în Câmpia Moldovei şi Câmpia de Vest, locuri unde s-a practicat şi se practică agricultura intensivă.
“Sursa poluării cu nutrienţi o reprezintă practicile din agricultură. Populaţia din mediul rural este cea mai afectată pentru simplul fapt că locuieşte în zonele agricole. Fiecare dintre gospodăriile individuale care deţin animale şi derulează activităţi agricole contribuie la poluarea cu nutrienţi. Cu toţii ştim ce înseamnă, de zeci de ani, practicile agricole din gospodăriile din satele româneşti: depozitarea gunoiului de grajd în platforme improvizate în mijlocul curţii, ori în proximitatea fântânii din gospodărie, folosirea ca atare a acestui gunoi de grajd ca îngrăşământ pentru culturi şi aşa mai departe. Astăzi, mai mult de jumătate din cantitatea de nutrienţi din Dunăre provine din activităţile agricole”, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, Attila Korodi, ministrul Mediului.
Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC) derulează proiectul “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”, prin care se urmăreşte îmbunătăţirea practicilor în ceea ce priveşte gestionarea gunoiului de grajd şi a deşeurilor menajere, precum şi combaterea poluării cu nutrienţi a apelor şi solului şi crearea premiselor pentru o agricultură durabilă.
Sursele de finanţare ale proiectului reprezintă un împrumut din partea Băncii Mondiale, în valoare de 50 de milioane de euro, contribuţia din partea Facilităţii Globale de Mediu (GEF) ridicându-se la 4 milioane de euro. De asemenea, contribuţia Consiliilor Judeţene este de 1,4 milioane de euro, ale Consiliilor Locale este de 3,63 milioane de euro, iar finanţarea din partea ANAR se ridică la un milion de euro.
Proiectul a demarat în anul 2008, ca urmare a măsurătorilor în teren realizate de către experţii Administraţiei Naţionale “Apele Române”; derularea programului se va întinde până în anul 2015 şi presupune investiţii totale de peste 60 de milioane de euro.
Proiect pentru 100 de localităţi
Conform ministrului, la ora actuală, în 34 dintre cele 100 de localităţi catalogate cu risc de poluare au fost construite, deja, 39 de platforme comunale de depozitare şi 1.128 de platforme individuale. Totodată, localităţile respective au fost dotate cu utilaje specifice pentru managementul gunoiului de grajd, după cum urmează: 35 de tractoare, 70 de remorci, 29 de încărcătoare frontale, 29 de cisterne vidanjă, 29 de maşini împrăştiat gunoiul de grajd, precum şi 2.837 euro-pubele.
“Proiectul a presupus şi investiţii în sisteme de canalizare şi staţii de epurare pentru îmbunătăţirea calităţii apei şi a condiţiilor de igienă. În total, în cadrul proiectului vor fi finanţate, până în 2015, nouă proiecte în sisteme de canalizare pentru colectarea şi tratarea apelor uzate menajere din localităţi. Până în prezent, au fost recepţionate un număr de şase astfel de sistem de canalizare”, a menţionat Attila Korodi.