Producția de miere la nivelul României s-a ridicat în acest an la 17-19.000 tone, în creștere față de nivelul de anul trecut, de 14-16.000 tone, însă sub producția medie multianuală, de 20-22.000 tone miere, a declarat într-un interviu pentru Focus-Energetic.ro președintele Asociației Crescătorilor de Albine, Ioan Fetea.
”2013 a fost un an apicol foarte bun, mai ales în zonele de sud-vest, sud-est și chiar în partea Moldovei, unde s-au realizat producții deosebit de bune la salcâm, rapiță, floarea-soarelui, înregistrându-se producții mai scăzute în vestul și centrul țării, unde în ultimii doi ani producția a fost compromisă. Anul 2012 a fost un an calamitat, cu o primăvară mai ciudată, ploi multe, salcâmul a fost înghețat. De asemenea, temperaturile excesive de anul trecut au compromis și culturile de floarea-soarelui, care asigură peste 35% din producție, dar a scăzut și secreția de nectar”, a precizat Ioan Fetea.
După producție, România se situează pe locul 4 în Europa, după Spania, Grecia și Germania și pe locul 5-6 după familiile de albine. În ceea ce privește consumul însă, România se află la coada clasamentului, spune Fetea, pentru că la români nu s-a împământenit obiceiul de a mânca miere, dar și din cauză că produsul este considerat scump. Mierea este exportată în Germania, Austria, Franța, Italia, Belgia, dar și în SUA.
Apicultorii români au acum circa 1,3 milioane familii de albine. Însă, înainte de 1989, România avea 1,45 milioane familii de albine. Președintele asociației este totuși optimist și spune că în următorii cinci ani ne vom apropia de efectivele din urmă cu peste 20 de ani. Asta cu toate că la începutul anilor ’90 scăzuseră brusc la numai 600.000 de familii.
Românii, codași la producție
Deși avem producții comparabile cu Franța și Ungaria, de exemplu, ei consumă însă dublu, aproximativ 40.000 tone miere anual.
”Franța importă jumătate din cât consumă. Noi producem 20.000 tone miere, dar consumăm numai jumătate și exportăm cealaltă jumătate”, a adăugat șeful ACA.
Un român consumă 400-500 grame de miere pe an, față de țări care consumă până la 2,5 km de miere anual: Finlanda, Danemarca, Suedia, Germania (1,5 kg), Franța (1,3 kg).
În România există 35.000 de apicultori, grupați în 300 de asociații, însă 20.000 dintre ei fac parte din Asociația Crescătorilor de Albine.
Cea mai mare parte din producție o asigură floarea-soarelui (35-40%), salcâmul (15-20%), rapița (5-10%), teiul (3-5%) și restul de pajiști, pășune și fânețe.
Atenție la miere importată
Apicultorii români atrag atenția asupra faptului că sunt firme care importă miere de o calitate discutabilă din alte state, pe care o amestecă ulterior și cu alte substanțe ”dubioase”. Ulterior, produsul este vândut drept ”miere românească”.
”Dacă aveți puțin curiozitatea, să umblați în hypermarket-uri, să vedeți ce fel de miere există, sunt surogate. E o ciudățenie: noi avem excedent de miere, dar importăm miere pentru consumul intern. Undeva la 10-15% din acest consum intern vine din țări extracomunitare, importpm în jur de 1.500-1.700 tone anual. Dar sunt surogate. Noi nu suntem în stare să ne protejăm produsele proprii, nu mai vorbesc de calitatea produselor, cum a fost și acea miere din Bulgaria, care era de fapt glucoză industrială, în timp ce noi producem miere de calitate. Atâta timp cât se aduce miere din China, din Argentina, sub prețuri, de până la 50 de cenți, iar exportul merge de 2,5-3 dolari”, a declarat pentru Focus-Energetic.ro președintele Asociației Crescătorilor de Albine.
Potrivit lui Ioan Fetea, era indicat ca pe borcanele de miere să fie specificat ”miere din China”, cu toate acestea ele sunt vândute drept miere românească.
”E o etichetare la modă, să scrie că e miere made în UE, dar de fapt ea este rezultat al unor combinări. Până la urmă, flora diferă de la țară la țară, la fel și încărcătura nectarului. Dar UE tot ne promite că va interzice amestecul de miere. Trebuie să fim atenți la ce consumăm, sunt cazuri în care scrie pe borcane că e miere românească și de fapt e miere din import. Sunt firme procesatoare care importă miere ieftină de calitate îndoielnică și o amestecă cu miere românească. Ce să mai spunem că statul organizează licitații și cumpără miere din import fără să facă analize”, a subliniat Fetea.
Acesta face referire la un caz din luna octombrie, când mai mulţi nevoiaşi din Braşov au primit miere falsă în pachetele cu alimente gratuite de la UE. Mierea sintetică provenea de la o firmă din Bulgaria, iar specialiştii au confirmat că produsul este fals. În urma analizelor de laborator, distribuţia mierii a fost oprită. Reprezentanţii Direcţiei Sanitar Veterinare spuneau că alimentul nu este periculos, dar că face parte din categoria energizantelor.
Albinele, amenințate cu dispariția
”Începând cu 1 decembrie 2013, Comisia Europeană a suspendat folosirea în agricultură a trei substanțe, neonicotinoide ne numesc, care sunt folosite pentru tratarea semințelor înainte de a fi încorporate în sol. Este vorba de semințele la floarea soarelui, la soia (două culturi melifere) și la cereale, în mod deosebit la porumb. Asta a fost o mare provocare pentru noi, dat fiind că România se opunea interzicerii acestor neonicotinoide, pentru că solul este infestat cu o serie de dăunători, iar țara noastră nu are alternative în tratarea acestora, astfel că este nevoie de aceste neonicotinoide”, a menționat Fetea.
Acesta este de părere că firmele care au culturi de rapiță, floarea-soarelui, porumb vor face probabil tratamente cu aerosoli, stropiri, prăfuiri, care vor fi mult mai numeroase și mult mai dăunătoare pentru familiile de albine, din cauză că se fac în timpul înfloritului, când albina e pe floare.
Apicultorii se tem că există riscul să moară și mai multe albine din acest motiv. În fiecare an, mor circa 3-5% din familiile de albine, din cauza pesticidelor, a virozelor, a schimbărilor climaterice sau chiar din cauza intervenției brutale a apicultorilor. O familie are între 30 și 60.000 de albine.