Indagra 2026, cel mai mare târg de agricultură din România, a debutat în liniște, fără festivismul de altădată, autoritățile lipsind aproape cu desăvârșire. Târgul este cam la nivelul celui de anul trecut, doar numărul statelor reprezentate scăzând cu 20% față de anul trecut. Oricum, efervescența târgului scade an de an; poate la sfârșitul săptămânii să aducă mai multă animație, pentru că se așteaptă vizitatori mai mulți. Și poate vine și ministrul, tot când sunt mai mulți vizitatori, la fel ca anul trecut, după cum a remarcat un expozant.
Indagra și Indagra Food reunesc în această nouă ediție 400 de companii expozante din 16 țări, pe o suprafață expozițională de 27.000 mp, se arată într-un comunicat de presă al Romexpo. „Dintre acestea, 300 de companii sunt din România și 100 din străinătate, cu un grad de internaționalizare de 29%”, precizează comunicatul. Ediția 2025 a avut 420 de companii expozante, 20 de țări participante și o suprafață expozițională de 27.869 mp.
Târgul din acest an, organizat de Romexpo, se desfășoară în perioada 28 octombrie – 1 noiembrie 2026, este „cel mai important eveniment expozițional din România dedicat agriculturii și industriei alimentare. Ediția din acest an reunește, în Pavilioanele B1 și B2 și pe platformele exterioare, întreaga filieră agroalimentară: de la inputuri, utilaje și tehnologie pentru fermă, până la procesare, ambalare, retail și HoReCa. (…) Componenta de conferințe a fost regândită și dedicată, în premieră, publicului B2B și B2G”, se arată în comunicatul.
Chiar dacă debutul târgului a fost destul de apatic, marcat serios și de ploaie, târgul are destul de multă „savoare”. Vizitatorii pot găsi expozanți din cele mai interesante domenii. Poți găsi standul Fornetti, dar și producătorul de Sosuricugust.ro care, mai nou, a trecut de la plicurile cu muștar și maioneză la plicuri cu sirop de tuse. Iar constatarea lor este puțin interesantă: consumatorii din NV țării preferă ketchup, iar cei din sud vor sos de roșii. Și poți găsi chiar și un producător de șorici expandat, bun de mâncat ca pe semințe.
Partea de animale este destul de săracă, dar, totuși, are farmec. Câteva vaci, niște păsări ca de expoziție au companie doi măgăruși, cu mamele lor, și câțiva pui de struț, extrem de energici și curioși.
Cât privește tehnica agricolă, oferta este destul de redusă, fără nume de marcă. „Fața” este salvată de Irum, producătorul român de tractoare.
AGRI4FUTURE
Anul acesta, în cadrul târgului Indagra, Clubul Fermierilor Români (CFRO) a organizat „AGRI4FUTURE: România – Obiectiv 2035. Forum pentru viziune și acțiune!”. Toți cei prezenți la conferință au ținut să atragă atenția asupra absenței reprezentanților autorităților statului. Singurul prezent a fost Sebastian Cernic, de la USR, președintele Comisiei pentru Agricultură din Senat.
În centrul atenției a fost bugetul PAC pentru perioada 2028-2034, pentru care se pregătește o reducere, foarte amenințătoare pentru România. „Veștile nu sunt foarte bune. Agricultura nu va avea mai mulți bani, ci mai puțini. Pentru România, înseamnă reducerea cu câteva miliarde față de cât speram. (…) Un buget mai restrâns ne obligă să alegem calitatea”, a spus Cernic. El a pus accent pe nevoia creșterii pragului minim de la care încep plățile directe, la cel puțin 2 hectare pe gospodar.
Fonduri reduse, subvenții nediminuate
„România va înregistra o scădere de la 6,3 miliarde de euro la 4,2 miliarde de euro. Dar nu se pune problema scăderii plăților directe”, a susținut Achim Irimescu, fost ministru al Agriculturii, acum reprezentant politici agricole al CFRO la Bruxelles. De altfel, în această perioadă, cea mai mare problemă a fermierilor este bugetul comunitar 2028-2024 și modul în care se împart banii.
Potrivit acestuia, a fost avansată propunerea privind plafonarea subvențiilor; idea nu este nouă, iar poziția României a fost ca această plafonare să se facă voluntar și la nivelul fiecărui stat membru. „Președinția irlandeză a propus creșterea plafonului la 300.000 de euro. 16 state au cerut ca plafonarea să se facă voluntar. Acum, 10% din fonduri se taie de la cei cu peste 50 ha și se dă la cei care au sub 50 ha. România susține continuarea acestui sistem de plafonare și susținere”, a precizat Achim Irimescu.