China a devenit anul trecut un exportator net de carne de pui, o veste bună pentru consumatorii din întreaga lume, care au acces la proteine mai ieftine, însă pentru producătorii străini, din Europa, Thailanda sau Brazilia, înseamnă apariția unor noi concurenți, transmite Reuters.
Datele furnizate de Administrația vamală chineză arată că, în total, China a exportat anul trecut produse din carne de pui în valoare de 2,6 miliarde de dolari, aproape dublu față de nivelurile din 2020. În paralel, exporturile de produse lactate sunt pe cale să atingă 600 de milioane de dolari în acest an, dublându-se în decurs de trei ani, scrie Agerpres.
Agricultura și industria alimentară se numără printre puținele sectoare în care China înregistrează încă un deficit comercial. Cu o valoare de puțin peste 100 de miliarde de dolari anul trecut, acest decalaj este uriaș, dar în scădere.
Transformarea Chinei dintr-un cumpărător într-un exportator emergent are un efect ‘perturbator’ asupra pieței globale a cărnii, a declarat Michael Boddington, consultant în agribusiness. În Asia, a explicat el, importurile proveneau în mod tradițional din Europa și de pe continentul american. Acum există o alternativă mai ieftină, iar producătorii din întreaga lume se străduiesc să facă față concurenței.
Afluxul de carne de pasăre ieftină din China atrage atenția producătorilor și a autorităților de reglementare din Occident, semnalând noi tensiuni comerciale. Acest fenomen amintește de strategia adoptată de Beijing în sectoare precum oțelul, panourile fotovoltaice și vehiculele electrice: inundarea piețelor cu produse la prețuri scăzute, care subminează poziția rivalilor globali.
În luna iulie, Comisia Europeană a lansat o anchetă antidumping privind importurile de rață Peking, după ce producătorii locali au susținut că subvențiile chineze au creat o concurență neloială. Luna trecută, Comisia a impus taxe antidumping cuprinse între 41% și 67% asupra proteinelor din mazăre provenite din China. Deocamdată, carnea de pui a evitat o astfel de măsură, deși autoritățile europene monitorizează piața, a declarat pentru Reuters un purtător de cuvânt al Comisiei.
Timp de decenii, în China, termenul ‘proteine’ a fost sinonim cu carnea de porc. Porcii au asigurat hrana muncitorilor care au construit orașele și au lucrat în fabricile ce au alimentat boom-ul economic al țării. China a ajuns să găzduiască jumătate din efectivele mondiale de porci, al căror consum de cereale, în special de soia, a dus la reconfigurarea fluxurilor comerciale, din zona Midwest a SUA și până în Brazilia.
Cererea de carne de porc din China a asigurat mijloacele de trai pentru micii fermieri, precum Huang Weiying, care a început să crească porci în satul ei din provincia Hebei în urmă cu 20 de ani, ajungând, în perioada de vârf, să dețină peste 500 de capete. Însă acea epocă a apus. Când jurnaliștii Reuters au vizitat-o pe Huang în luna august, aceasta hrănea ultimii săi 10 porci. Având datorii de aproximativ 75.000 de dolari, Huang plănuia să-i sacrifice până în toamnă.
”Cresc porci de peste două decenii, dar niciodată nu a fost atât de greu ca în ultimii doi ani. Prețurile la carnea de porc sunt foarte mici. Oamenii de la oraș pur și simplu au încetat să mai consume carne de porc”, a declarat Huang, în vârstă de 57 de ani.
Bucățile de carne de porc grasă, specifice bucătăriei tradiționale chinezești, nu mai sunt apreciate de orășenii preocupați de sănătate. Consumul de carne de porc pe cap de locuitor a scăzut cu 13% față de nivelul maxim atins în 2023, conform datelor oficiale și relatărilor din presa de stat. În paralel, consumul de carne de pasăre a crescut cu peste 50% pe cap de locuitor în deceniul care s-a încheiat în 2024.
Autoritățile de la Beijing au încurajat o expansiune masivă a producției de carne și lactate prin subvenții destinate marilor producători, obiectivul fiind consolidarea securității alimentare și refacerea efectivelor de animale după epidemia de pestă porcină africană din 2018 și pandemia de COVID-19. Potrivit OCDE, subvențiile au reprezentat aproximativ 13% din veniturile brute ale producătorilor agricoli chinezi în perioada 2022-2024 – o pondere de aproape trei ori mai mare decât la începutul anilor 2000.
În prezent, fermele subvenționate contribuie la o supracapacitate de producție. Anul trecut, China a produs o cantitate record de 59 de milioane de tone de carne de porc, în timp ce producția de carne de pasăre a crescut cu 7%. Sectorul lactatelor a depășit obiectivele oficiale stabilite pentru anul 2025 cu doi ani mai devreme.
Prețurile la carnea de porc au fost cele mai afectate, din cauza cererii interne extrem de scăzute, însă au scăzut și prețurile la carnea de pasăre și la produsele lactate.
Pentru marii producători, care devin tot mai dominanți pe piață, soluția o reprezintă exporturile.
”Fiecare companie chineză din sectorul zootehnic plănuiește să se extindă peste hotare. Dacă vrei să crești, trebuie să ieși pe piețele externe”, a declarat Zhang Yuan, director de marketing pentru lapte praf destinat sugarilor în cadrul gigantului din industria lactatelor Yili.
Pe măsură ce producătorii chinezi se extind peste hotare, aceștia câștigă cotă de piață în detrimentul unor jucători consacrați. Laptele praf chinezesc concurează în prezent cu produse din Noua Zeelandă și Europa în țări precum Nigeria și Bangladesh.
Din 2022, China și-a dublat cota pe piața produselor din carne de pasăre procesată din Uniunea Europeană, ajungând la 10%, și și-a triplat cota în Marea Britanie, depășind 14%, conform datelor furnizate de firma de consultanță Gira. Această expansiune pune presiune pe producători precum cei din Germania.
Produsele alimentare importate în UE trebuie să respecte aceleași standarde de sănătate și siguranță ca și cele locale, a precizat Comisia Europeană pentru Reuters. Blocul comunitar intenționează să consolideze sistemul de etichetare privind originea produselor, începând cu produsele din carne de pasăre, din anul 2027.