Viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii și dezvoltării rurale, a participat în data de 29 septembrie 2026, la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit (AGRIFISH), desfășurată la Bruxelles.
Unul dintre subiectele aflate pe ordinea zilei de azi a vizat solicitarea României, alături de Bulgaria, Cipru, Croația și Grecia, privind necesitatea intervențiilor urgente în sectorul de creștere a ovinelor și caprinelor în contextul provocărilor legate de evoluția focarelor de boală.
„În cadrul reuniunii miniștrilor agriculturii, am atras atenția asupra impactului economic major pe care interzicerea exportului de ovine îl are asupra României și am subliniat că nu putem ajunge în situația în care apariția unui focar să blocheze, pentru perioade îndelungate, activitatea economică a întregului sector. Împreună cu Bulgaria, Cipru, Croația și Grecia, solicităm Comisiei Europene o abordare mai flexibilă, proporțională și bazată pe risc, un sprijin adecvat pentru fermierii afectați și valorificarea experienței dobândite în gestionarea acestor focare, pentru adaptarea cadrului european de sănătate animală. Trebuie să protejăm sănătatea animală. Dar, în același timp să ne asigurăm că modul în care gestionăm aceste crize nu pune în pericol viitorul economic al sectoarelor pe care încercăm să le protejăm”, a declarat Tánczos Barna, ministru interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Solicitările României și ale celorlalte patru state membre afectate în ultimii ani de focarele de pestă a micilor rumegătoare (PPR), variolă ovină și caprină (SGP) și febră aftoasă (FMD) sunt:
- Aplicarea flexibilă a restricțiilor, astfel încât animalele sănătoase din fermele și zonele neafectate să poată fi deplasate și valorificate pe baza evaluării riscului și a controalelor veterinare consolidate, fără ca un focar să blocheze activitatea întregului sector pe perioade îndelungate.
- Analiza aprofundată a rolului vaccinării pentru bolile de categoria A și facilitarea circulației în interiorul UE a animalelor vaccinate și a produselor derivate, precum și continuarea exporturilor către țări terțe, acolo unde există garanții adecvate privind sănătatea animală și sunt îndeplinite condițiile convenite cu țările importatoare.
- Adaptarea Regulamentului privind sănătatea animală pentru a asigura flexibilitate în funcție de situația epidemiologică concretă, sprijinind planul Comisiei Europene de revizuire a legislației și implicarea EFSA.
- Adoptarea unor soluții bazate pe progresele științifice și tehnologice care să diminueze cât mai mult posibil uciderea în masă a animalelor.
- Acordarea de sprijin financiar adecvat și soluții reale de compensare pentru pierderile de venit, costurile suplimentare de furajare/întreținere și pierderea piețelor de desfacere.
În prima zi a reuniunii, 28 septembrie 2026, secretarul de stat Zoltán Mihály, aflat la Bruxelles, a susținut un subiect deosebit de important pentru România, abordat în cadrul discuțiilor privind viitorul PAC, respectiv continuarea Ajutoarelor Naționale Tranzitorii (ANT) după anul 2027.
În acest context, România, alături de Bulgaria, Cipru, Ungaria, Polonia și Slovacia, a susținut necesitatea ca viitorul cadru legislativ al PAC să prevadă în mod clar posibilitatea continuării acordării Ajutoarelor Naționale Tranzitorii și după 2027.
Astfel, secretarul de stat Zoltán Mihály a explicat că pentru România, continuarea Ajutoarelor Naționale Tranzitorii după 2027 este esențială pentru susținerea sectoarelor agricole vulnerabile. Având în vedere că fermierii se confruntă cu presiuni tot mai mari generate de costurile ridicate de producție, volatilitatea piețelor, fenomenele climatice extreme și bolile animalelor, ANT contribuie la menținerea activității agricole, susține veniturile fermierilor și contribuie la păstrarea locurilor de muncă în zonele rurale.
ANT este finanțat integral din bugetele naționale, astfel încât continuarea acestui instrument nu presupune resurse suplimentare de la bugetul UE și nu afectează resursele disponibile pentru PAC sau pentru alte politici europene.
Alte subiecte abordate în cadrul reuniunii, au vizat progresele înregistrate în ceea ce privește Politica Agricolă Comună (PAC) post-2027 și principalele aspecte nesoluționate, precum și situația pieței și provocările actuale cu care se confruntă sectorul agricol al Uniunii Europene. Totodată, miniștrii au avut un schimb de opinii cu privire la planul de acțiune privind îngrășămintele.
În domeniul pescuitului, agenda Consiliului a inclus sprijinul UE pentru pescuit, acvacultură și politica maritimă pentru perioada 2028-2034, modificarea Fondului european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură, precum și consultările privind posibilitățile de pescuit pentru anul 2027 cu Regatul Unit, Norvegia și statele costiere din Atlanticul de Nord-Est.