Anul acesta a fost unul bun din punct de vedere agricol, dar fermierii trebuie să lucreze cu precauție pentru a nu ajunge la faliment, din cauza prețurilor la inputuri, care tot cresc, a susținut Liviu Dobre, directorul general al Agricover Holding. În prezent, cea mai mare problemă a fermierilor se pare a fi lipsa de lichidități, care ar putea fi oarecum rezolvată dacă mai multe instituții ar conlucra, este de părere Dobre. Între timp, Cât privește Agricover, rezultatele în prima parte a anului sunt bune, ajungând să dețină aproape 9% din piața finanțării agriculturii din România.
Producția agricolă totală 2026 este estimată la aproximativ 31 milioane de tone, a declarat Liviu Dobre, directorul general al Agricover, joi, 10 septembrie 2026, într-o conferință de presă. Datele prezentate de oficial arată arată o recoltă estimate de 13,4 milioane de tone de grâu, ușor sub producția 2025, dar mult peste media ultimilor 5 ani. Producțiile estimate de porumb și floarea soarelui sunt peste cele înregistrate anul trecut, de aproape 8 milioane de tone la porumb și 2,7 milioane de tone la floarea soarelui; rămân în continuare culturi vulnerabile. De fapt, datele prezentate de Agricover suplinesc lipsa de informații din partea autorităților statului.
„Deși economia națională a scăzut, agricultura va rămâne constantă ca și contribuție”, a ținut să sublinieze Dobre.
Potrivit directorului general Agricover, anul acesta, deși vremea condițiile meteo și geopolitice au avantajat agricultura României comparativ cu ceea ce s-a întâmplat în restul Europei, fermierii nu au resimțit acest lucru, din cauza costurilor de producție care au crescut foarte mult.
„Unul dintre lucrurile care i-au impactat pe fermieri este creşterea costurilor de producţie, în special la motorină, o simţim cu toţii, vedem cât costă motorina la pompă, dar şi la îngrăşăminte. Situaţia geopolitică mondială a adus aceste creşteri semnificative de preţ, uneori chiar cu probleme de disponibilitate. Ce vă pot spune este că, din estimările noastre interne, astăzi, costul mediu al unui hectar în cultura mare a urcat la 5.000 lei – şi vorbesc de cheltuieli directe şi indirecte, directe fiind inputurile, indirecte fiind amortismente, costuri financiare, salarii şi aşa mai departe. Un lucru important este că, dacă ne uităm la preţul grâului, de exemplu, care este în jur de 1.000, 1.000 şi ceva de lei, asta înseamnă că un fermier, la o producţie medie de 5 tone, iese pe zero. Iar o producţie medie de 5 tone nu este uşor de obţinut, nu e la îndemâna oricui. Deci, creşteri semnificative şi variaţii foarte mari pe aceste două categorii de inputuri”, a spus Dobre.
„Anul acesta, impactul a fost cât de cât atenuat. Erau stocuri făcute de la începutul anului”, a spus Dobre, referindu-se la motorină și îngrășăminte chimice, când prețurile erau mai mici. Potrivit datelor Agricover, care este și distribuitor de astfel de inputuri, la finalul lunii iunie, preţul petrolului era cu aproximativ 36% peste nivelul din decembrie 2025, iar indicele global al preţurilor îngrăşămintelor se situa cu 18% peste finalul anului trecut, după ce în aprilie înregistrase un vârf de peste 57%.
Cash-flow-ul de bază
Totuși, cea mai mare provocare pentru fermieri o reprezintă lipsa lichidităților, este de părere șeful Agricover. Piaţa finanţării agricole din România a crescut cu 4,5% în termeni nominali, în timp ce instituţiile financiare nebancare au continuat să avanseze mai rapid decât băncile, care „au frânat” în ultima perioadă.
„Astăzi, în fermă, lichiditatea sau cash-flow-ul este mai importantă decât profitabilitatea. Agricultura a evitat scăderea anul acesta, dar simţim cu toţii o presiune foarte mare în ferme. Avem recolte bune, însă avem creşteri semnificative de costuri pentru fermieri şi, în mod normal, având în vedere performanţa, vedem finanţarea din partea sistemului bancar stagnând. De asemenea, foarte important, cel puţin din punct de vedere al finanţării – şi cred că finanţarea este cel mai important element în toată ecuaţia asta a agriculturii româneşti – avem nişte rate ale creditelor neperformante care cresc foarte tare. Ce înseamnă asta? Rata creditelor neperformante sunt creditele care au probleme raportat la totalul creditelor”, a atenţionat Liviu Dobre.
Statisticile sunt îngrijorătoare. La nivel national, rata creditelor neperformante pentru IMM-uri este de 6%. „În schimb, din rapoartele publicate de Banca Naţională a României, dacă facem un zoom pe agricultură, rata creditelor neperformante s-a apropiat de 10%, care este o rată mare a creditelor neperformante. Din toate creditele care se dau în România, două sectoare sunt în situaţia asta pe credite neperformante: agricultura şi construcţiile, dacă nu mă înşel”, a spus Dobre.
„În context, performanţa noastră este bună. Ştim ce avem de făcut, suntem specializaţi şi reuşim să păstrăm o rată a creditelor neperformante sub media naţională şi în mod cert mult sub ce se vede pe finanţarea în agricultură din alte zone”, a susţinut acesta. Potrivit șefului Agricover, compania a ajuns la un volum al creditării de 4,5 miliarde de lei, cee ace a permit un profit opertațional în primul semestru de 100 milioane de lei la nivelul grupului, cu 36% mai mare decât perioada similar din 2025, totodată crescând și numărul de clienți deserviți.
Nevoia de creditare pe termen mai lung
Pentru rezolvarea problemei lichiditățílor fermierilor, directorul Agricover consideră că ar fi nevoie ca autoritățile statului implicate și insituțiile de finanțare să conlucreze pentru a crea un cadru care să permită o perioadă mai mare a creditelor.
„Una dintre problemele fundamentale pe care o avem în agricultură este că finanţarea care este disponibilă fermierilor nu este ajustată, adaptată din punct de vedere al duratei nevoilor acestor fermieri. Programele pe care Ministerul Agriculturii le-a derulat au fost bune – Agro IMM, IMM Invest, toate acele credite cu garanţii de stat au permis fermierilor să aibă acces la lichiditate, la sume semnificative, numai că acele finanţări au fost pe 2 ani, iar fermierii au luat credite pe o perioadă de 2 ani, neavând capacitatea să le şi ramburseze în 2 ani, în speranţa că aceste programe vor fi prelungite”, a spus Dobre.
„Programele astea n-au mai fost prelungite, ceea ce înseamnă că astăzi nivelul datoriilor pe care le are un fermier şi maturitatea acestor datorii nu sunt corelate cu ceea ce poate să ramburseze. Este ca atunci când ne luăm un credit, cumpărăm o casă în credit pe 5 ani, iar rata pe care o avem de plată nu e acoperită nici măcar de salariu. Exact acelaşi lucru se întâmplă şi în agricultură”, a declarat șeful Agricover.
În acest context, şeful Agricover Holding a subliniat că fermele din România au nevoie de finanţare pe termen mai lung.
Potrivit acestuia, „la nivelul actual, fermierii au nevoie de maturităţi mai mari de 5 ani. Sunt cazuri şi cazuri. De exemplu, dacă un fermier vrea să cumpere teren, terenul ăla trebuie finanţat 10 – 15 ani minimum. Este o investiţie. Pe zona de capital de lucru, cu capacitatea de rambursare pe care o au astăzi, între 3 şi 5 ani”, a explicat Liviu Dobre.
Agricover Holding și-a ajustat portofoliul de creditare, de la 70% credite pe un an acordate fermierilor, la 70-80% credite pe termen mediu.
Pentru următorul an agricol, șeful Agricover consideră că sunt perspective bune pentru producția agricolă, dar militează pentru prudență. Fermierii au o structură bine poziționate pentru principalele culturi, ținându-se seama de schimbările climatice pe care le înregistră. El atrage atenția asupra costurilor inputurilor, care rămân volatile, referindu-se în special la motorină și îngrășăminte chimice. Iar o parte dintre fermieri rămâne sub presiune financiară, în contextul în care accesul la finanțare rămâne restricționat.
„În acest context, Agricover continuă să urmărească o creștere disciplinată, cu accent pe calitatea portofoliului și gestionarea prudentă a riscului”, a completat Liviu Dobre, directorul general al Agricover Holding.