Fermierii din Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) tot încearcă să se întâlnească cu ministra Mediului, dar nu reușesc. Ultima dată au trimis o scrisoare deschisă prin care cer organizarea unei întâlniri tehnice de lucru, unde să discute despre problemele „stringente” cu care se confruntă agricultorii. Ministerul Mediului a lansa în dezbatere publică proiectul de lege prin care se transpune o directivă europeană, dar, în fapt, este vorba de înăsprirea sancțiunilor. Actul normativ a făcut valuri în spațiul public, în centrul atenției fiind apa folosită în agricultură în anumite condiții. Dar actul normativ prevede alte măsuri, alte sancțiuni cu potențial sancționatoriu mult mai dur pentru fermieri. Pe altă parte, aceste măsuri ar putea aduce mai multă ordine în utilizarea pesticidelor, de exemplu.
„Alianța pentru Agricultură și Cooperare face revenire (pentru a treia oară!) către dumneavoastră (n.r. – ministra Mediului) cu o nouă solicitare de organizare cu prioritate a unei întâlniri tehnice de lucru destinate discutării problemelor stringente și măsurilor destinate sectorului Agricol”, se arată într-o scrisoare deschisă trimisă de AAC șefei de la Mediu.
AAC susține că „sunt imperios necesare o serie de discuții atât despre propunerile constructive și observațiile pe proiectul de LEGE privind modificarea și completarea actelor normative din domeniul protecției mediului, publicat în transparență decizională la data de 14.07.2026 pentru transpunerea directivei, dar mai ales despre propunerile de simplificare, digitalizare și reducere a volumului de muncă al tuturor operatorilor economici din România cât și al administrației”. De altfel, fermierii își exprimă susținerea pentru regulile comunitare, „dar fără ca acest proces să genereze sancțiuni disproporționate”.
„Modificarea simultană a mai multor acte normative reprezintă o oportunitate pentru simplificarea procedurilor, reducerea sarcinii administrative, prelungirea valabilității actelor de reglementare atunci când nu intervin modificări de fond, precum și scurtarea termenelor de soluționare și digitalizarea relației dintre autorități și beneficiari. Credem că aceste măsuri pot susține competitivitatea activităților economice, protecția mediului și dezvoltarea comunităților rurale, contribuind la creșterea gradului de conformare voluntară și la acceptarea cadrului legislativ”, consideră AAC. De aceea, experiența membrilor AAC este considerată „o sursa valoroasă” pentru abținerea uner măsuri corecte.
Pe de altă parte, „și acest proiect, precum și altele în trecut, pot alimenta unele stări conflictuale între urban și rural sau între dezvoltatorii imobiliari și exploatațiile agricole, stări conflictuale apărute ca urmare a nerespectării legislației în vigoare. Pentru aceste motive, pe lângă caracterul punitiv al actului normativ trebuie avut în vedere și efectul șicanator pe care îl poate avea, generând în sarcina fermierilor activități și costuri de pregătire a apărărilor care nu sunt necesare în mod real”, arage atenția AAC.
„Reiterăm că este mare nevoie de simplificarea procedurilor de (re)avizare anuală pentru activitățile care NU au înregistrat modificări în procesul tehnologic care să afecteze condiţiile deja stabilite prin autorizaţie și de atenționare a beneficiarilor înainte să le expire valabilitatea autorizațiilor, avizelor, acordurilor etc.”, se arată în scrisoare. Totodată, trebuie avut în vedere clarificarea, transparentizarea, prezentarea într-un mod clar, concis, fără echivoc, care să prevină interpretări neunitare și abuzive în teritoriu, sancțiuni, crearea de dosare penale și acolo unde nu este cazul.
„Vă solicităm, în consecință, organizarea în format fizic cel puțin a unei întâlniri tehnice de lucru coordonată de dumneavoastră, cât mai rapid posibil, unde să clarificăm aspectele ce țin de sectorul agricol, în interiorul perioadei de consultare publică, la care să fie invitați atât secretarii de stat, directorii de specialitate, instituții din subordinea MMAP și domnul ministru Barna Tanczos, secretarii de stat de resort și directorii de specialitate din MADR”, se încheie scrisoarea.