Alianța pentru Agricultură și Cooperare cere protecția autorităților pentru fermieri și industria alimentară la elaborarea normelor de aplicare a Legii mirosurilor. Fermele și fabricile de prelucrare deja autorizate și care funcționează de ani de zile pot ajunge să fie reclamate pentru disconfort olfactiv, chiar dacă respectă legile după care s-au înființat. Dacă agricultura și industria alimentară nu vor fi exceptate de la Legea mirosurilor, Alianța solicită implicarea oficială a Ministerului Agriculturii la elaborarea normelor de aplicare.
În numele fermierilor și a cooperativelor din România, reprezentați prin organizațiile membre ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC), atragem atenția asupra proiectelor de metodologii privind „stabilirea nivelului de disconfort olfactiv și conținutul planului de gestionare a disconfortului olfactiv”, aflate în consultare publică pe site-ul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, se arată într-un comunicat de presă al AAC.
Alianța „solicită exceptarea agriculturii și industriei alimentare de la aplicarea Legii mirosurilor. Activitățile agricole presupun inevitabil emisii olfactive naturale, care nu pot fi eliminate complet, iar aplicarea strictă a normelor propuse ar pune în pericol continuitatea fermelor, unităților de procesare și securitatea alimentară a României”, precizează comunicatul. Solicitarea vine după consultarea tuturor organizațiilor profesionale din sectorul agroalimentar.
Dacă excepția nu este acceptată, AAC susține implicarea oficială a Ministerului Agriculturii în elaborarea și aplicarea normelor. În acest context, este nevoie de protejarea exploatațiilor agricole autorizate anterior de reclamațiile generate de construcții ridicate ulterior fără respectarea distanțelor de protecție sanitară. AAC mai solicită introducerea unor criterii clare și obiective pentru evaluarea disconfortului olfactiv, diferențiate între activitățile industriale și cele agricole.
Alianța solicită ca normele de aplicare a acestei legi să cuprindă prevederi referitoare la limitarea plângerilor abuzive printr-un mecanism de verificare a sesizărilor și prin obligativitatea respectării normelor urbanistice de către reclamanți. Mai mult, fermierii vor „asigurarea continuității activităților agricole și comerciale în derulare, fără șicanări administrative sau juridice” și adoptarea unor norme proporționale, aliniate standardelor UE, care să evite abuzurile și să protejeze fermele existente.
„AAC amintește că în state precum Franța, Germania, Olanda, Danemarca sau Austria există reglementări echilibrate, care protejează fermele deja autorizate și tratează diferențiat mirosurile agricole față de cele industriale. Aceste principii trebuiesc implementate și în România, deoarece includ „prioritatea agricolă”, proporționalitatea măsurilor și excluderea sancționării retroactive a fermierilor pentru activități specifice agriculturii”, se arată în comunicat.
„Este absurd să se pretindă ca fermele și exploatațiile agricole, autorizate legal și funcționale de ani de zile, să fie supuse unor noi norme și penalizări ulterioare pentru mirosuri firești și inevitabile, specifice activității agricole. Productia de hrană pentru populatie trebuie exceptată de la această legislație, altfel riscăm să punem în pericol continuitatea fermelor, a producției agroalimentare și securitatea alimentară a României”, precizează documentul.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare și-a arătat deschiderea de a participa activ la consultările publice și de a colabora cu autoritățile pentru găsirea unor soluții corecte și echilibrate, care să îmbine protecția mediului cu asigurarea continuității activităților agricole.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare reunește Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Uniunea Națională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și Asociația Forța Fermierilor (AFF).