Franța și România solicită Comisiei Europene amânarea aplicării Acordului Mercosur. Miniștrii Agriculturii din cele două state au convenit asupra unei declarații comune privind impactul asupra fermierilor europeni.
La invitația Franței, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a avut o întrevedere oficială cu Annie Genevard, ministrul francez al Agriculturii și Securității Alimentare, pentru a discuta două teme de maximă importanță pentru viitorul agriculturii europene: Acordul de liber schimb UE–MERCOSUR și viitorul Politicii Agricole Comune.
Cei doi oficiali au subliniat necesitatea unei cooperări consolidate între România și Franța, în contextul provocărilor comune cu care se confruntă fermierii din ambele state membre.
În cadrul discuțiilor, ministrul Florin Barbu a propus o prorogare de cel puțin doi ani a aplicării Acordului MERCOSUR, pentru a permite statelor membre să realizeze o analiză detaliată a efectelor asupra competitivității agriculturii europene și asupra siguranței alimentare.
La rândul său, ministrul francez Annie Genevard a propus inițierea unei declarații comune de opoziție față de forma actuală a acordului, care să reflecte preocupările legitime ale fermierilor europeni.
România și Franța au convenit asupra semnării acestei declarații comune, ce urmează a fi transmisă Comisiei Europene. Inițiativa este susținută și de alte state membre – Italia, Austria, Polonia și Ungaria – care și-au exprimat intenția de a adera la demers.
Viitorul PAC: buget suficient, doi piloni clari și reguli simplificate
În ceea ce privește viitorul Politicii Agricole Comune, miniștrii Florin Barbu și Annie Genevard au susținut menținerea unei politici agricole distincte de celelalte fonduri europene, structurată pe doi piloni clari și beneficiind de un buget adecvat, capabil să răspundă nevoilor reale ale fermierilor europeni.
Totodată, cei doi oficiali au pledat pentru simplificarea substanțială a regulilor de implementare, astfel încât fermierii să poată accesa fondurile europene mai ușor, fără birocrație excesivă, iar administrațiile naționale să aibă o marjă mai mare de flexibilitate în aplicarea politicilor.
România și Franța își reafirmă angajamentul pentru un dialog susținut și constructiv în sprijinul unei agriculturi europene performante, reziliente și echitabile pentru toți fermierii din Uniunea Europeană.
Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu, participă luni, 14 iulie 2025, la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit (AGRIFISH), care are loc la Bruxelles. Ministrul va fi însoțit de Dana Rebega, director general al Direcției Generale Dezvoltare Rurală – AM PNDR.
În cadrul sesiunii publice a Consiliului, Președinția daneză va prezenta programul de lucru și principalele priorități pentru semestrul al doilea al anului 2025. Aceasta vizează promovarea unor politici care să contribuie la simplificarea cadrului legislativ și la îmbunătățirea reglementărilor în domeniul agricol și piscicol, cu accent pe sprijinirea fermierilor, pescarilor și producătorilor din sectorul agroalimentar.
Președinția își propune totodată să accelereze tranziția verde, să încurajeze inovarea și să consolideze reziliența și competitivitatea sectorului agroalimentar european. În ceea ce privește domeniul pescuitului, o prioritate importantă o reprezintă adoptarea în timp util a cotelor de pescuit pentru anul 2026.
Totodată, miniștrii vor avea un schimb de opinii privind situația actuală a pieței produselor agroalimentare și a materiilor prime, în urma unei informări prezentate de Comisia Europeană.
În cadrul punctului „Diverse” de pe agendă, România va susține, alături de Cehia, un apel pentru acțiuni urgente în domeniul produselor de protecție a plantelor. Poziția exprimată subliniază importanța accesului la soluții eficiente pentru protejarea culturilor, în vederea menținerii competitivității agriculturii europene. România va solicita revizuirea cadrului legislativ privind utilizarea neonicotinoidelor, pentru a permite o utilizare controlată și fundamentată științific, acolo unde nu există alternative viabile, în special în cazul culturilor grav afectate de dăunători.