Cea de a X-a ediție a Congresului Anual „De la Fermieri pentru Fermieri” a Forumului APPR, care a fost ediție aniversară, a fost dominată de situația excepțională în care se află domeniul agricol din România. Discuția s-a centrat pe nevoia unor măsuri ce vizează managementul riscului. Fermierii au cerut crearea unui cadru legal care să rezolve acest lucru; criza sanitară și cea geopolitică, dar mai ales seceta au afectat serios capacitatea fermierilor, bugetul statului fiind pus la grea încercare. Reprezentanții autorităților și-au arătat sprijinul total pentru crearea unui mecanism de acest tip; mai rămâne să fie identificat modelul, pentru că toate formulele avansate până acum au avut unele neajunsuri ce le-au făcut inaplicabile. De remarcat, fermierii nu au cerut subvenții, ci crearea unui cadru care să permită managementul riscului.
Anul 2024 a fost unul foarte greu, iar fermierii nu au fost pregătiți pentru situația aceasta, a declarat Theodor Ichim, președintele Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (APPR), joi, 13 februarie 2025, la Congresul Anual al Forumului. „În 2019, creditele erau aproape gratis. Atunci, cine nu ar fi luat credite? A apărut Covid, PNRR. A intrat foarte multă valută în țară, cursul s-a dus în jos, iar inflația în sus. În aceste condiții, cum puteau prevedea fermierii o astfel de situație? De la o dobândă de 4%, s-a ajuns la 8%”, a precizat șeful Forumului APPR.
„Am vrut să descriu un mediu de business. De aceea, ar trebui să avem parte de susținere. Fermierii au și ei partea lor de neatenție. Măsurile care să asigure un mediu de business corect ar trebui să fie făcute de cei care se pricep”, a spus Ichim, dând ca exemplu băncile.
Cât privește condiționalitățile de mediu, celebrele GAEC 7 și 8, Ichim consideră că „este meritul celor care au ieșit în stradă”, referindu-se la protestele agricultorilor. În esență, aceste condiționalități au consumat multe energii din cauza impactului pe care puteau să le aibă asupra fermierilor; duceau la diminuarea producției. „Funcționăm pe o piață globală, de aceea este foarte important că s-au mai relaxat un pic regulamentele care introduc aceste ecocondiționalități”, a spus Ichim.
Plecând de la această situație, Ichim a susținut că „regulamentele emise de Parlament și Consiliu trebuie discutate și cu noi, fermierii. Consider că nu din reavoință au fost promovate regulemetele care puteau afecta producția agricolă a Uniunii, ci din omisiune”.
Șeful Forumului APPR a vrut să transmită, încă o dată, nevoia de asociere în mediul agricol. „Vreau să conștientizeze toate asociațiile de profil că interesul este pentru fermier. Trebuie unitate, să punem presiune pe autorități ca să ia deciziile corecte. Mesajul este de unitate, de lucru în echipă. Crizele nu le vom depăși decât dacă lucrăm împreună, toți factorii din piață”, a completat Theodor Ichim.
Managementul riscului
Cel mai important lucru dezbătut și cerut de fermierii din FAPPR se referă la managementul riscului. Fermierii au solicitat autorităților să promoveze cadrul legal necesar pentru ca și culturile vegetale să poată fi asigurate, pentru ca pierderile generate de calamitățile naturale să poată fi suportate, iar ciclul de producție să fie reluat. În ultimii ani, producția vegetală a fost afectată puternic de secetă, pe lângă ale crize, precum cea sanitară sau războiul din Ucraina. În general, asigurarea culturilor este extrem de dificilă, fiind ori prea costisitoare, ori nu prezintă interes pentru asigurători. Modelele de asigurare practicate în alte state din Europa, și nu numai, arată că statul este implicat într-o oarecare măsură la profilarea măsurilor de asigurare aplicate.
„N-o să trecem crizele dacă nu avem 3 măsuri: irigații, legea arendei împreună cu comasarea terenurilor și managementul riscului”, a punctat Theodor Ichim. „Trebuie să dăm masa critică, pentru ca firmele de asigurare să vină în România. Dați-ne undița, nu peștele. Ne-am săturat de despăgubiri”, a atras atenția președintele Forumului APPR.
„Și pentru noi este un obiectiv”, a declarat Dana Rebega, director general în cadrul ministerului Agriculturii, prezentă la Congresul FAPPR, regerindu-se la crearea unui sistem de management al riscului. Potrivit acesteia, Ministerul Agriculturii este preocupat pentru crearea cadrului legal pentru managementul riscului, chiar s-a ajuns la o formulă compatibilă cu nevoile fermierilor români, dar care nu putea respecta regulamentul europan aplicabil în acest caz. „Cu noul pachet de simplificare solicitat de noul comisar pentru Agricultură, com propune ca procentul de 20% să fie aplicat pe cultură, nu pe exploatație, așa cum spune acum regulamentul. Este important să creăm ceva, dar este obligatoriu să respectăm legile”, a mai spus Rebega.
Botănoiu: „creditare pe termen mai lung, cu dobândă subvenționată”
„Este extrem de greu de găsit o soluție unitară la nivelul UE ca toată lumea să înțeleagă ce înseamnă durabilitate, reziliență, compatibilitate diversitate și tot ceea ce s-a enunțat în ultimii ani în politicile europene”, a declarat Daniel Botănoiu, consilier de stat al prim-ministrului, în cadrul lucrărilor Congresului Forumului APPR. „Dacă vrem să depășim aceste situații grele geopolitice, de schimbări la nivelul politicii agricole comune și alte asemenea trebuie să fim uniți”, a punctat demnitarul.
„Pentru mine este mult mai importantă este o politică publică asumată de toate lumea în fața oricărei strategii. Un decident politic face ceva, vine altul și zice că nu e bine. Cel mai important este ca acea politică publică să fie asumată de toată lumea”, a spus Daniel Botănoiu.
Potrivit acestuia, situația este stare de așteptare. „Nu găsim soluția finală. Totul este să fi uniți în momentele acestea grele. Și pornesc de la piață”, a punctat consilierul de stat.
„La Guvern se analizează balanța comercială și mai ales deficitele balanței comerciale. Este o analiză care vizează pentru primele 11 luni ale anului trecut pentru care avem date. O să constatați cu stupoare că am importat hrană pentru câini și pisici de 450 milioane de euro, în situația în care suntem în stare să facem acest lucru”, a atras atenția demnitarul. Pe lângă aceste importuri, au fost altele absolut necesare, pentru că producția internă nu poate asigura consumul intern. El a dat ca exemplu impactul unor boli la animale, precum pesta porcină africană, care au produs consecințe semnificative asupra balanței comerciale.
Consilierul de stat a pus accent și pe reglementarea factorilor de risc. „Să vedem ce putem face. Pentru că nu te poți duce la infinit cu ajutoare. Ajutoare, discuții în fiecare an, unii sunt mulțumiți, alții nu. S-au făcut eforturi mari din partea guvernanților. Când eram secretar de stat, bugetul Ministerului Agriculturii era de 18 miliarde, acum este de 30 miliarde. Și totul trebuie pornit de la piață. Dacă nu pleci de acolo, o să producem pe stocuri”, a spus Botănoiu.
Pe lângă realizarea unui cadru legal care să susțină predictibilitatea în producția agricolă, demnitarul a pus accent pe nevoia de asociere. „Este foarte importantă. Nu trebuie să ne unim unii cu alții, ci trebuie să avem un interes convergent”, a punctat acesta.
„Și ultimul lucru – finanțarea. Bani au fost sau, cum spun mulți economiști, bani sunt peste tot, totul este să știi să-i iei. Voi milita pentru creditare pe termen mai lung, cu dobândă subvenționată. Cred că asta rezolvă foarte mult din problemele pe care agricultura le are”, a completat acesta.