România a produs în 2023 mai multe cereale, ouă, carne de oaie și leguminoase boabe decât a consumat. În schimb, producția locală de legume, fructe, alte tipuri de carne, lapte și ulei acoperă mult mai puțin din consum. Cel mai rău stăm la pește și porc.Dependența de importuri pentru asigurarea necesarului de consum de alimente de bază al populației a persistat și în 2023 la majoritatea categoriilor, cu deficite de peste 50% la carnea de porc, cartof, unt și pește, arată un studiu realizat de Institutul Național de Statistică (INS), potrivit Economica.net.
În schimb, față de anii anteriori, în rândul alimentelor excedentare, alături de cereale, ouă, carne de oaie s-au mai adăugat și leguminoase boabe (fasole, soia etc.). Mai exact, gradul de autoaprovizionare cu leguminoase boabe, indicatorul care arată în ce măsură producţia locală acoperă cerințele interne de consum, a fost de 115,5% față de 94,4% cu un an în urmă. Altfel spus, România a produs cu 15,5% mai multe leguminoase decât a consumat.
La cereale, producția a depășit cererea cu 96,1% în 2023 față de un plus de 81,5% cu un an în urmă, pe fondul unei recolte de peste 20,5 milioane de tone, cu 10,2% mai mari decât în 2022. Dintre toate cerealele, doar orez producem mai puțin decât consumăm (grad de autoaprovizionare de 5,9% în 2023 față de 9,1% în 2022).
De asemenea, producția de 294.000 de tone de ouă a asigurat cu 2,1% mai mult decât s-a consumat, față de un surplus de 3,8% anul anterior, în timp ce la carnea de oaie și capră cele 61.000 de tone realizate au acoperit 119,6% din consum (față de 124% cu un an în urmă). Și aceasta pentru că fermierii au scos pe piață, în 2023, cu 1.000 de tone mai puțin decât în 2022.
La categoria legume şi produse din legume (în echivalent legume proaspete), leguminoase boabe şi pepeni, gradul de autoaprovizionare a scăzut sub pragul de 70% (la 69,3%mai exact), față de 82% în 2021, spre exemplu sau 88,22% în 2015.
Aceasta chiar și în contextul unei scăderi a consumului mediu de la 169,3 kilograme pe cap de locuitor la 166,6 kilograme pe cap de locuitor. Cauza, indică datele INS, se referă la producția cu 2,6% mai mică față de anul anterior, până la 2,4 milioane de tone.
Dintre legume, cele mai mari deficite sunt la rădăcinoasele comestibile (grad de autoaprovizionare de 59,2% în 2023 față de 55,9% în 2022), având în vedere producția locală de numai 161.000 de tone în 2023 ( ață de 167.000 de tone în 2022). România a importat astfel aproape cât a produs, respectiv 113.000 de tone, chiar dacă cererea locală s-a diminuat cu 92.000 de tone.
Urmează tomatele, cu un grad de autoaprovizionare de 64,7% față de 61,6% în 2022, pe fondul scăderii consumul intern cu 12,2%, în condițiile în care producția a fost și ea cu 6,8% mai mică.
Și producția locală de varză acoperă într-o proporție mai mică necesarul de consum (65,6% grad de autoaprovizionare față de 72,6% anul anterior), după o creștere a consumul intern coroborat cu scăderea producției, în timp ce la ceapa uscată, producția mai mică și consumul mai mare au dus la un grad de autoaprovizionate de 68% (față de 75,8% în 2022).
Totodată, producția de 1,1 milioane de tone de cartofi a acoperit doar în proporție de 48,1% necesarul de consum local, trendul fiind unul negativ (56% în 2022), din cauza scăderii producției și creșterii consumului.
Dintre toate legumele, cel mai mult în raport cu consumul producem pepeni, gradul de autoaprovizionare în acest caz fiind de 83,6%, ca și anul trecut.
În cazul fructelor și preparatelor din fructe, gradul de autoaprovizionare a crescut ușor la 64,8%, cu 0,4 puncte procentuale, pe fondul unei producții ceva mai slabe ( minus 0,5%).
Necesarul de consum este asigurat în proporțiile cele mai mari din producția locală în cazul prunelor (grad de autoaprovizionare de 95,9%), strugurilor (91,3%), cireșe și vișine (89,6%) și merelor (81,3%). În schimb, fermierii locali asigură prea puține piersici și nectarine (14,8% din consum),
Ca și în cazul legumelor, gradul de autoaprovizionare s-a diminuat din cauza variației de stoc. În schimb, importurile s-au diminuat cu 2%, până la 1,3 milioane de tone, iar exporturile cu 8,9%, până la 122.000 de tone.
La carne avem excedent la cea de ovine și caprine (119,6% vs 124% cu un an în urmă), dar aceasta este singura categorie care produce peste necesarul de consum. În rest, pentru prima dată după mai mulți ani, gradul de autosuficiență la carnea de porc a scăzut sub pragul de 45% (44,9% în 2023 vs 54,1% în 2021 sau 70% în 2015), pe fondul scăderii producției și a creșterii consumului.
Trendul este descendent și la carnea de pasăre în cazul căreia 95,8% din consum se asigură din producția locală (96,2% cu un an în urmă) pe fondul unui consum în creștere ce nu a fost acoperit complet de plusul din producție. La fel, la carnea de bovine, în 2023, producția locală a acoperit mai puțin din consum decât în 2022 (85,1% vs 88,3%) din cauza unei producții mai slabe, iar în cazul peștelui asigurăm din producția locală doar 14,5% din necesar (13,9% anul anterior).
În schimb, consumul de organe a fost acoperit anul trecut în proporție de 72,4% de producția locală, față de 68,8% cu un an în urmă.
Cât despre lapte, gradul de autoaprovizionare a crescut cu 1,4 puncte procentuale, la 86,5%, pe fondul creșterii producției și scăderii consumului, la zahăr, ne acoperim consumul din producția locală în proporție de 69,2% (50,5% cu un an în urmă), la ulei în proporție de 91,3% (față 86,2% cu un an în urmă), iar la unt în proporție de 40% (37% cu un an în urmă).