Trufele românești, supranumite și diamantele negre ale pădurii, ar putea deveni tot mai rare și chiar ar putea dispărea în următorii ani, din cauza braconierilor, susține Laurențiu Alexandru Păștinaru, președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM). Se pare că situația este „susținută” și de primarii care dau autorizații de recoltare pentru terenuri unde cert nu cresc trufe, dar, în acest fel, se legitimează comerțul cu trufe culeze ilegal. Partea ce mai proastă este că braconierii recoltează prost trufele, ceea ce afectează recoltele viitoare.
„Sunt oameni care concesionează terenurile, de la direcțiile silvice, pentru a putea culege controlat trufe, solicită autorizațiile de recoltare de la Agențiile pentru Protecția Mediului, dar ajung în situația de a nu putea beneficia de aceste roade ale pădurii, din cauza braconierilor care intră ilegal și sapă peste tot, cu ajutorul câinilor, distrugând terenul respectiv”, a declarat Laurențiu Alexandru Păștinaru, președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM), potrivit unui comunicat de presă al Agenției.
„Creșterea acestor ciuperci extrem de scumpe și de dorite, necesită condiții speciale. Dezvoltarea lor are loc pe parcursul mai multor ani, iar acest săpat excesiv modifică umiditatea și nutrienții din sol, anulând regenerarea trufelor. Așa se explică numărul mare de vânzători de care dai la tot pasul pe platformele de vânzări pentru persoane fizice și care oferă astfel de produse la prețuri cuprinse între 100 și 200 de lei pe kilogram, în condițiile în care un astfel de produs poate ajunge la mii de lei, în magazinele de delicatese”, a explicat președintele ANPM.
Potrivit specialiștilor în domeniul biodiversității, din cadrul ANPM, în România cresc mai multe soiuri de trufe albe și negre, printre care se află: trufa neagră de vară, trufa de iarnă, trufa mesentericum, trufa albă – una din cele mai scumpe din lume -, trufa de toamnă, trufa porcească, trufa cu spori mari și trufa neagră, fiecare din ele distingându-se prin culoare, formă, înveliș, aspect interior, consistență, miros și gust.
„Situația aceasta, în care o persoană plătește pentru a concesiona un teren pentru recoltarea de trufe, iar altele invadează ilegal perimetrul respectiv și culeg ca pentru consum propriu, oricât pot duce, poate fi evitată prin modificarea Legii Mediului și a Ordinului nr.410/2008 care prevăd modalitatea de recoltare, capturare, achiziție și vânzare, în sensul acordării acestor drepturi doar persoanelor juridice. Acest lucru ar întări puterea de control a Gărzii Naționale de Mediu și s-ar putea verifica mult mai clar cât s-a autorizat să se recolteze și cât s-a recoltat de fapt. Am auzit că există primari care dau acorduri de recoltare pe terenuri care sunt pășuni, ca să valideze vânzările unora dintre acești braconieri, în condițiile în care pe acele terenuri nu au cum să existe vreodată astfel de ciuperci rare”, a spus Laurențiu Alexandru Păștinaru.
„În acest sens, în urmă cu mai mulți ani, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a pus în dezbatere publică un Ordin care aproba instrucțiunile privind recoltarea și achiziționarea produselor nelemnoase specifice fondului forestier național și care stabilea modul de organizare a recoltării și achiziției acestor produse, dar nu a parcurs etapele necesare aprobării finale, fiind încă la Parlament”, precizează comunicatul.
Conform Ordinului 410/2008, persoanele fizice sau juridice care doresc să recolteze trufe trebuie să obțină autorizație de recoltare, de la Agenția județeană pentru Protecția Mediului, aflată în coordonarea ANPM și în subordinea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Documentul, care prevede exact cantitatea care poate fi recoltată, speciile și zona de recoltare se obține în baza unui studiu de evaluare a resurselor eliberat de una din instituțiile afiliate Academiei Române, care indică, în baza unor studii de specialitate, ce capacitate de suport are zona respectivă și cât din această capacitate poate fi recoltat, completează comunicatul.