Fermierii reuniți în Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) au plecat la Bruxelles, la reuniunea COPA – COGECA cu scopul a determina organizația de a susține cerințele agricultorilor români privind cerealele ucrainene. Pe lângă problemele ridicate de impactul cerealelor ucrainene asupra pieței din cele cinci state vecine, românii au atras atenția și asupra necesității ajustării politicii promovate de Comisia Europeană privind măsurile de mediu din agricultură. Fermierii u ținut să puncteze nevoia prelungirii autorizării pentru Glifosat, un pesticid interzis de CE, dar care este extrem de folosit în România, pentru că altceva care să-l înlocuiască nu există.
„Fac un apel la toate organizațiile naționale din cele 27 de state, să susținem prin intermediul poziției COPA COGECA întărirea mecanismelor existente pentru a repartiza cantități maxime care să fie exportate și tranzitate pentru toate statele membre. Astfel, nu vom mai pune un efort prea mare doar pe umerii a două sau cinci state, ci către toate cele 27 sau cât mai multe pentru a atenua impactul într-un mod mai echitabil”, a susținut Florentin Bercu, director executiv al UNCSV- AAC.
Poziția pe care a exprimat-o în cadrul reuniunii a fost tranșantă. „Nu am avut un partener corect în Ucraina. Am făcut concesii semnificative și am făcut multe compromisuri, dar Ucraina pare să continue să ridice provocări și să acționeze într-un mod agresiv, abuziv și lipsit de respect. Chiar plângerea depusă la Organizația Mondială a Comerțului pare a fi mai degrabă o tactică de intimidare, decât o soluție adecvată”, a subliniat Bercu. Potrivit acestuia, „doar 10-15% din suprafața agricolă din Ucraina este afectată sau se află în zona afectată de conflicte, restul suprafețelor fiind în condiții de siguranță. Marfa poate fi depozitată în aceste zone în siguranță, fără a fi necesară o evacuare urgentă, care ar putea supraîncărca piața europeană”.
„Nu dorim să împiedicăm ajutorul către Ucraina, dar trebuie să ne asigurăm că fermierii noștri pot să-și continue activitatea fără să întâmpine dificultăți majore sau să intre în faliment”, a spus Florentin Bercu.
Reprezentantul român a ținut să precizeze că fondurile pentru compensarea pierderilor înregistrate de fermieri din cauza avalanșei de cereale ucrainene puse la dispoziție de autoritățile comunitare sunt insuficiente. Ceea ce s-a alocat până acum reprezintă aproximativ 2% din impactul provocat. „În al doilea rând, efectele se răsfrâng la o scară largă, inclusiv asupra infrastructurii rutiere, feroviare, portuare și a altor aspecte conexe. Aș dori să subliniez încă o dată necesitatea de a mobiliza resursele și construi o infrastructură de capacitate mult mai mare pentru viitor”, a completat Florentin Bercu.
Nevoia de contribuții echitabile
„Este nevoie să accentuăm presiunea asupra Comisiei Europene în a lua decizii pentru fermierii statelor-membre din Europa Centrală și de Est. Este datoria Comisiei Europene de a veni cu compensații financiare substanțiale pentru țările din vecinătatea Ucrainei, ale căror piețe agricole sunt puternic afectate din cauza războiului”, a arătat Vlad Macovei, președinte AFF – AAC. „Trebuie să luptăm pentru a învinge nivelul de ipocrizie care există în acest moment la Bruxelles. La ultimele dezbateri din Parlamentul European, majoritatea europarlamentarilor care au luat cuvântul, fiind din țările care nu suferă de distorsiuni ale pieței pe urma mărfurilor agricole din Ucraina, le cereau și fermierilor din România să nu blocheze circulația cerealelor ucrainiene către țările sărace din Africa. Tocmai, tranzitul mărfurilor agricole din Ucraina a fost permis, în permanență, în România, în discuție fiind exclusiv importurile. Mi-e greu să cred că la acest nivel se pot face asemenea erori grosolane, și repetate, din neștiință”, a atras atenția Macovei.
„Este foarte important să existe o distribuție echitabilă în toate cele 27 de state membre a cantității de cereale și semințe oleaginoase care urmează să fie importate, respectiv tranzitate. De asemenea, este necesar să se creeze mai multe rute de tranzit și să se stabilească un prag maxim de cantitate pentru fiecare produs agricol pe fiecare rută de tranzit. Astfel de dispoziții ar diminua povara asupra producătorilor de EU din țările vecine și ar asigura că produsele de bază ajung în țările mai puțin dezvoltate din țări terțe”, a completat Marius Micu, vicepreședinte PRO AGRO – AAC și vicepreședinte COPA.
Analiză pentru regulamentul pesticidelor
Cât privește utilizarea pesticidelor, Mariu Micu a ținut să atragă atenția că „România a avut o poziție clară și constantă în ceea ce privește regulamentul SUR (n.r. – Regulamentul de utilizare sustenabilă a pesticidelor) și utilizarea pesticidelor. Suntem conștienți de necesitatea reducerii utilizării pesticidelor, precum și de situația specifică a fiecărei țări. Comisia Europeană ar trebui să prezinte un pachet legislativ la nivel european care să asigure utilizarea cât mai rapid cu putință a noilor tehnici de ameliorare genomică și abia după ce acestea se pot folosi la scară largă de statele membre care vor dori, să discutăm de regulamentul SUR”, a punctat reprezentantul român.
„În procedura legislativă, ar trebui să evităm să înaintăm sau să oprim discuțiile privind regulamentul SUR până când nu vom avea discuțiile consolidate referitoare la acest pachet legislativ privind tehnicile de ameliorare genomică. Este important să fim sinceri în această privință și să recunoaștem că fermierii nu vor putea beneficia de aceste noi soiuri mai tolerante la secetă și dăunători mai devreme de opt ani, moment în care se vor aplica prevederile din regulamentul SUR”, a completat acesta.
Derogări GAEC
Un punct important pentru delegația României au reprezentat derogările de la GAEC 7 (rotația culturilor) și GAEC 8 (teren lăsat pârloagă), condiții de agromediu de care depind unele subvenții. „Vă rugăm să insistăm în continuare în vederea obținerii acestor derogări pentru anul 2024 cât mai prompt posibil. Această urgență se datorează faptului că fermierii au deja demarat procesul de însămânțare a culturilor de toamnă. În absența acestor derogări, există riscul ca aceștia să renunțe la terenurile mai sărace, care sunt în mod obișnuit destinate culturilor de cereale de toamnă și să nu le mai cultive în sezonul următor. Situația se complică și mai mult în primăvară, când există un risc crescut de secetă, așa cum au menționat și colegii noștri”, a susținut Florentin Bercu. România a beneficiat de aceste derogări și pentru anul 2023.
„Urmare a insistențelor reprezentanților Alianței pentru Agricultură și Cooperare, organizațiile profesionale ale fermierilor și cooperativelor din grupul extins al țărilor de la Vișegrad, vor transmite un punct de vedere comun către Copa Cogeca și autoritățile europene, mesaj care va fi preluat și susținut oficial și de Copa Cogeca, prin care se va sublinia necesitatea creșterii numărului rutelor de tranzit cel puțin cele din Grecia și Italia și împărți cantitățile de produse agricole cu proveniență Ucraina pe fiecare punct/rută de import și tranzit”, completează comunicatul.