Administrația Națională ”Apele Române” anunță că la această oră nu se pune problema lipsei de apă pentru sistemele de alimentare centralizate din marile așezări urbane.
Specialiștii Administrației Naționale „Apele Române” continuă monitorizarea fenomenului de secetă și iau măsurile necesare de păstrare a rezervelor de apă în marile lacuri de acumulare. În acest moment asigurăm tuturor beneficiarilor din marile așezări urbane resursa de apă brută din sursa de apă de suprafață în regim centralizat.
Astfel, la nivel național, rezerva de apă din principalele 40 de lacuri de acumulare este de 3,6 miliarde de metri cubi, la care se adaugă alte 2 miliarde de metri cubi din lacurile de acumulare mai mici administrate la nivel național. În total, este vorba despre 5,28 miliarde de metri cubi în condițiile în care 1,22 miliarde de metri cubi reprezintă cerința pentru alimentarea cu apă a populației.
”Astăzi, coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri de acumulare (cu rol important în alimentarea cu apă pentru populație, industrie și productia de energie electrică) este de 80%. Estimăm ca, până la sfârșitul lunii iulie, printr-o gestionare eficientă a volumelor de apă în principalele lacuri de acumulare, coeficient de umplere să fie menținut la un nivel de peste 70%”, arată ANAR.
Zonele afectate de fenomenul de secetă sunt în continuare:
- orașele mici și comunele, acolo unde sistemele de alimentare cu apă (aparținând operatorilor de apă-canal) sunt subdimensionate în raport cu dezvoltarea zonei;
- mediul rural unde nu există sisteme de alimentare cu apă în regim centralizat, iar alimentarea se face fie din fântâni, fie din sistemele mici centralizate alimentate din foraje.
În aceste zone, cu ajutorul autorităților locale și cu sprijinul Inspectoratelor Județene pentru Situații de Urgență este asigurată tuturor celor care au nevoie resursa de apă necesară pentru băut și pentru activitățile curente.
”Cu toate că în acest moment dispunem de resursa de apă necesară pentru toți beneficiarii în regim centralizat, să nu uităm că apa este o resursă naturală limitată. Este nevoie să conștientizăm faptul că în această perioadă este nevoie să economisim apa și să apelăm acolo unde avem această posibilitate la alternative de stocare și recirculare a apei în activitățile casnice (grădinărit, spălat, îmbăiere), dar și în sectorul industrial sau agricol. Chiar dacă evenimentele din acest an nu au ajuns la amploarea fenomenelor semnalate in 2003, 2007 sau 2012, în situațiile dificile în care pot apărea probleme punctuale în alimentarea cu apă, facem un apel la calm și responsabilitate și vă asigurăm de tot sprijinul autorităților responsabile implicate în furnizarea necesarului de apă în zonele afectate”, spun reprezentanții ANAR.
Planurile de restricții și utilizare a apei în perioadele critice
Măsurile de limitare sau suspendare temporară a utilizării apei se pun în aplicare conform Planului de restricții și utilizare a apei în perioadele critice, în baza prevederilor Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare și în conformitate cu prevederile Ordinului MMGA nr. 9/2006 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de restricții și utilizare a apei în perioadele critice.
Planuri de restricții sunt întocmite pentru fiecare tronson de râu în cazul utilizatorilor ale căror capacități de exploatare ale resursei de apă sunt diminuate, în funcție de specificul activității acestora și al economiei în ansamblu. De aceea, aplicarea criteriilor de mai jos se realizează în direcția adoptării celor mai adecvate decizii astfel încât prejudiciul adus în activitățile utilizatorilor să fie cât mai mic.
CRITERII ÎN APLICAREA PLANULUI DE RESTRICȚII:
- reducerea treptată a alimentării cu apă pentru irigare, ținând cont de posibilitățile practice (reducerea la circa 50% a alimentării cu apă pentru culturile de câmp; reducerea totală a alimentării cu apă pentru culturile de orez; reducerea totală a alimentării cu apă pt. culturile de câmp și culturile de orez și îndeplinirea cerințelor numai pentru culturile de legume);
- reducerea temporară, cu maximum până la 50%, a debitului minim pentru debit ecologic;
- reducerea alimentării cu apă alocată unităților de pescuit;
- reducerea treptată a alimentării cu apă pentru utilizări industriale (după epuizarea tuturor posibilităților de raționalizare a utilizării apei, inclusiv efectuarea de revizii, reparații etc.), conform programelor preliminare de restricții elaborate de beneficiari;
- restrângerea parțială sau totală a alimentării cu apă a unităților industriale, care sunt strâns legate de poluarea apei;
- restrângerea intermitentă a alimentării cu apă a centrelor populate, a unităților de servicii populației, precum și a unităților zootehnice.
În cazul deficitului de alimentare cu apă, cauzat de secetă prelungită – secetă hidrologică sunt stabilite următoarele praguri:
- FAZA NORMALĂ (TREAPTA I)- cand alimentarea cu apă este mai mare sau cel puțin egală cu pragul debitului prealerta, dar poate asigura cerințele de apă ale utilizatorilor;
- FAZA DE ATENȚIE / AVERTIZARE (TREAPTA II) – când alimentarea cu apă este în scădere, dar poate asigura debitul minim necesar utilizatorilor;
- FAZA DE RESTRICȚII (TREAPTA III)- când alimentarea cu apă este mai mică decât debitul minim necesar utilizatorilor.