Acasă Stiri InterneDezvoltare rurala România, fără strategii naționale privind siguranța alimentară

România, fără strategii naționale privind siguranța alimentară

de L M

România nu are strategii naționale în domeniul siguranței alimentare, al calității alimentelor și în cel fitosanitar, este concluzia raportului întocmit de Curtea de Conturi. Curtea de Conturi a analizat activitatea celor 3 autorități cu responsabilități în asigurarea siguranței alimentare din ultimii 6 ani: Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și la Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF). Raportul întocmit este cu atât mai important în aceste momente, când este anunțată o criză alimentară la nivel global.

Curtea de Conturi a României a finalizat o misiune de audit privind performanţa activităţilor din domeniul sănătăţii şi bunăstării animalelor, hranei pentru animale, al siguranţei alimentelor precum şi al activităţilor de control oficial, se arată într-un comunicat al instituţiei. Acţiunea a vizat perioada 2015-2020 şi s-a desfăşurat în intervalul 21 mai 2020 – 12 noiembrie 2021 la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) şi la Autoritatea Naţională Fitosanitară (ANF).

„Misiunea de audit a evaluat eficacitatea modului de organizare și coordonare de către ANSVSA a unităților subordonate din rețeaua națională proprie. Totodată, auditorii publici externi au analizat modul în care ANSVSA și unitățile din subordine, MADR și ANF, și-au asumat și îndeplinit obiectivele, atribuțiile și responsabilitățile stabilite prin lege în domeniul auditat. Constatările în urma misiunii și recomandările formulate de echipa de audit constituie un suport relevant pentru entitățile auditate în activitatea lor, respectiv în remedierea – acolo unde este cazul – a deficiențelor”, precizează comunicatul.

Potrivit documentului, primul aspect semnalat de echipa de audit se referă la „lipsa strategiilor naționale în domeniul siguranței alimentare, al calității alimentelor și în cel fitosanitar. Absența acestor strategii afectează coerența politicilor și a măsurilor în domeniu, obiectivele naționale pe termen mediu și lung fiind inexistente”, susține documentul.

„Schimbările frecvente ale managementului superior al ANSVSA – niciun mandat al președintelui nu a fost exercitat integral – și succesiunea de acte normative prin care s-a modificat structura organizatorică a Autorității și a structurilor teritoriale au creat vulnerabilități în continuitatea și coerența decizională. Totodată, este probabil ca sancțiunile aplicate de ANSVSA și de ANF să nu descurajeze încălcarea legii sau să nu fie proporționale cu gravitatea faptei, fiindcă nivelul amenzilor contravenționale nu a fost actualizat și nici armonizat cu regulamentele europene”, precizează comunicatul.

Curtea de Conturi a constatat că resursele și echipamentele tehnice ale Direcțiilor Sanitare-Veterinare auditate, ale Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală, ale Institutului de Igienă și Sănătate Publică Veterinară și ale ANF sunt în mare parte depreciate tehnic și moral, având un grad de uzură între 69% – 100%. „Acest lucru generează costuri mari de întreținere și riscuri majore de neîndeplinire a obiectivelor specifice”, susține raportul.

În ceea ce privește pesta porcină africană (PPA), acțiunile de prevenție realizate de entitățile publice desemnate și de fondurile private de vânătoare au fost, în unele cazuri, insuficient de bine organizate și coordonate. „Măsurile ineficiente privind testarea și supravegherea pasivă a efectivelor de porci mistreți au favorizat răspândirea virusului pe întreg teritoriul țării și creșterea presiunii virale asupra exploatațiilor comerciale profesionale de porcine”, conchide raportul.

Pe lângă pierderile aduse de decesul sau sacrificarea preventivă a animalelor, această boală a generat costuri însemnate pentru bugetul de stat, prin plata despăgubirilor către deținătorii de animale moarte sau sacrificate preventiv. Astfel, în perioada iunie 2018 – decembrie 2020, s-a achitat în acest scop suma totală de 589 de milioane de lei, reprezentând echivalentul a 122 de milioane de euro.

În cadrul auditului au fost făcute verificări în ceea ce privește schemele naționale de calitate privind rețeta consacrată și produsul tradițional. „Acestea nu au fost recunoscute la nivel european deoarece MADR nu a notificat Comisia Europeană înainte de adoptarea acestora. Astfel, din 1.374 de produse alimentare din statele membre, înregistrate în sistemele de calitate europene la data auditului, doar 10 erau produse alimentare românești”, este concluzia raportului experților.

În ceea ce privește sistemul de control din domeniul fitosanitar, auditorii au constatat că, în toată perioada auditată, ANF nu a realizat integral planul de control privind monitorizarea reziduurilor de pesticide. Produsele bio nu au fost verificate pentru a determina prezența sau absența reziduurilor de pesticide, deși au fost planificate acțiuni în acest sens.

„Echipa de audit a formulat o serie de recomandări pentru eliminarea deficiențelor și pentru diminuarea riscurilor și a punctelor slabe, așa cum reies din analiza tuturor documentelor puse la dispoziție de entitățile auditate. Astfel, Curtea de Conturi a României înțelege să ofere suport acestor entități în demersurile lor, în limita competențelor și a atribuțiilor stabilite de cadrul legislativ”, completează comunicatul.

din aceeasi categorie

Comentează

* By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.