Cum era de așteptat, cele mai intense consultări pentru elaborarea Planului Național Strategic (PNS) 2023-2027 au fost cele ce au vizat ecoschemele, mediul, alături de sectorul forestier, anunță Ministerul Agriculturii. Noile Politici Agricole Comune obligă la cheltuirea a cel puțin 35% din banii comunitari pentru subvenții pentru ecoscheme, decizia fiind pentru statele membre, nu pentru fermieri. De aceea, „împărțire” acestei resposabilități către fermieri era de așteptat să producă vii discuții.
În data de 31 ianuarie 2022 s-a desfășurat, în sistem de videoconferință, o dezbatere maraton pe marginea propunerilor pentru ecoscheme, mediu și climă și sectorul forestier, aferente noului Plan Național Strategic (PNS) 2023-2027, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
„Este important să avem un dialog deschis, având în vedere că în acest moment fișele de intervenție reprezintă rezultatul unor propuneri primite din partea mai multor reprezentanți ai fermierilor. România are un potențial uriaș în materie de agricultură ecologică, dar strategia pentru dezvoltarea acestui sector trebuie elaborată pe baza realității și a unor indicatori de competitivitate și viabilitate economică. Am împărțit ecoschemele în funcție de tipologia fermelor românești, potențând specificitatea fiecărui tip de fermă – mică, medie și mare, deoarece vrem să îi stimulăm pe cei care muncesc efectiv în agricultură. Sprijinim gospodăria țărănească, pe cei care produc bunuri pentru consumul propriu și pentru piața locală, dar și fermele medii și mari, care produc materii prime și produse cu valoare adăugată”, a declarat ministrul Adrian Chesnoiu.
Potrivit documentului, „în cadrul dezbaterii, ministrul Chesnoiu a informat participanții la consultări că, în urma discuțiilor cu reprezentanții Ministerului Mediului, s-a luat decizia ca fondurile din PNRR să fie utilizate pentru împăduriri. De asemenea, a menționat importanța perdelelor agro-forestiere pentru fermieri, subliniind în acest context necesitatea plantării speciilor melifere”, completează documentul.
Subvențiile destinate silviculturii au generat mereu discuții, din cauza faptului că fondurile alocate au fost mai mult simbolice. În cele două exerciții bugetare comunitare, 2007-2013 și 2014-2020, au fost Planurile Naționale de Dezvoltare Rurală (PNDR) care au stat la baza derulării proiectelor și subvențiilor din bani europeni. Silvicultura trebuia să beneficieze de ceva fonduri, dar alocările au fost mereu extrem de mici. Acum, prin PNRR, agricultura nu va primi niciun ban. În schimb, pentru silvicultură alocarea este de peste un 1,3 miliarde de euro; aici intră și măsurile pentru biodiversitate.