Recensământul General Agricol (RGA) – runda 2020 se va desfăşura în perioada 10 mai – 31 iulie 2021, cu scopul de a colecta, prelucra şi disemina datele privind structura exploataţiilor agricole din România, principiul de bază fiind utilizarea terenurilor şi deţinerea animalelor.
„După finalizarea Recensământului General Agricol vom avea o imagine mai exhaustivă în ceea ce priveşte modul de deţinere a terenurilor, de utilizare a terenurilor, a numărului de animale, dar şi a numărului de oameni care activează în agricultură, iar cu dinamica acestor cifre vom putea construi strategii în viitor. (…) Aşteptăm finalizarea acestui recensământ pentru că la finele anului 2022 trebuie să definitivăm şi noi, la Ministerul Agriculturii, Planul Naţional Strategic pentru perioada 2023 – 2027, ştiind faptul că pentru 2021 şi 2022 avem o perioadă de tranziţie şi programele sunt pregătite să le lansăm în săptămânile următoare”, a spus Adrian Oros.
El a precizat că au fost finalizate toate etapele pregătitoare, fiind stabiliţi recenzorii şi recrutaţi oameni care nu lucrează în structurile MADR pentru această activitate.
„Nu suntem singuri, suntem împreună cu Institutul Naţional de Statistică, cu Ministerul Administraţiei şi Internelor şi cu structurile teritoriale ale acestora, iar suportul tehnic este asigurat de STS. S-au depăşit etapele pregătitoare, în care au fost stabiliţi recenzorii, au fost recrutaţi şi oameni care nu lucrau în structurile noastre pentru această activitate. Tot personalul a fost instruit, astfel încât să avem o activitate cât mai bună şi cât mai corectă şi să respectam toate măsurile impuse de pandemia Covid-19. Am încercat să popularizăm şi noi şi colaboratorii noştri această activitate, pentru că este una care se face mai rar, odată la 10 ani. Cred că rezultatele vor fi unele care să ne ajute foarte mult”, a precizat ministrul.
Recensământul General Agricol este o acţiune de mare anvergură care va asigura informaţiile complexe şi datele statistice pentru realizarea unui tablou exhaustiv al caracteristicilor structurale ale exploataţiilor agricole necesare fundamentării programelor şi politicilor agricole şi de dezvoltare rurală. Legislaţia europeană referitoare la structura exploataţiilor agricole şi recomandările Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) prevăd organizarea şi efectuarea de recensăminte generale agricole la intervale de 10 ani, informează Ministerul Agriculturii.
Recensământul General Agricol costă 320 milioane lei
Fondurile totale alocate pentru efectuarea Recensământului General Agricol se ridică la 320 de milioane de lei, din care o sumă de patru milioane de euro în echivalent provine de la Eurostat, a declarat, luni, preşedintele Institutului Naţional Statistică, Tudorel Andrei, subliniind că sprijinul Eurostat pentru a susţine această activitate este cel mai mare din Uniunea Europeană.
„Valoarea totală a recensământului este de 320 de milioane de lei. Din această sumă, echivalentul a 4 milioane de euro sunt de la Eurostat printr-un grant care finanţează activităţi din Recensământului General Agricol. Pot să vă spun că este grantul de dimensiunea cea mai mare pe care l-a acordat Eurostat pentru ţările din UE pentru a susţine această activitate foarte importantă. În cadrul acestei acţiuni şi din acest motiv suma aceasta este mare, pentru că sunt implicate în jur de 20.000 de persoane, recenzori care lucrează la culegerea efectivă a datelor în teritoriu. În afara acestor persoane, DAJ-urile (Direcţiile Agricole Judeţene n.r.), Direcţiile Teritoriale de Statistică, colegii noştri din INS, din MADR şi de la STS în toată această perioadă lucrează efectiv. Deci este o activitate amplă. Gândiţi-vă că vizităm peste 3,2 milioane de exploataţii agricole, ceea ce nu este un lucru foarte simplu”, a subliniat Tudorel Andrei.
Tudorel Andrei estimează că România ar putea avea 3,2 milioane de exploataţii agricole după efectuarea Recensământului General Agricol, în scădere raportat la numărul identificat la ultimul recensământ, de 3,6 milioane de exploataţii agricole.
„10 mai, adică ziua de azi, coincide cu lansarea culegerii datelor de recensământ, operaţiune care va fi până la sfârşitul lunii iulie. Este o perioadă foarte importantă, dar eu aş vrea să spun câteva lucruri legate de complexitatea acestei acţiuni. Este una din acţiunile foarte complexe din cel puţin următoarele motive. În primul rând numărul mare de exploataţii agricole pe care trebuie să le intervievăm în această perioadă. Aşa cum sublinia şi domnul ministru Oros, România are o particularitate cu totul aparte în context european, numărul foarte mare de exploataţii agricole. La ultimul recensământ numărul exploataţiilor a fost de peste 3,6 milioane. Noi estimăm 3,2 milioane de exploataţii agricole. Din acest motiv această activitate este una deosebit de complexă. Una este să vii şi să vizitezi un număr redus, 600.000, de exemplu în cazul Franţei, şi alta este să vii să vizitezi peste 3,2 milioane de exploataţii agricole”, a declarat Tudorel Andrei, la o conferinţă de presă prilejuită de lansarea Recensământului General Agricol – runda 2020.
El a afirmat că al doilea motiv pentru care acţiunea este una complexă este legat de faptul că partenerii recensământului – Ministerul Agriculturii, INS, Ministerul de Interne şi STS – propun pentru prima dată o altă formă de culegere a datelor din teritoriu.
„Noi lansăm astăzi şi platforma de culegere a datelor. Este pentru prima dată când o asemenea operaţiune atât de complexă se bazează pe culegerea datelor direct în format electronic. Avem aici sau am avut o colaborare extraordinar de bună cu colegii de la Banca Mondială şi colegii noştri de la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. Este o muncă pe care am început-o în urmă cu doi ani şi astăzi avem primele rezultate concrete”, a spus Tudorel Andrei.
Al treilea argument legat de complexitate se referă la posibilitatea de continuare a acestei colaborări în viitor. El a menţionat că a avut mai multe discuţii şi întâlniri cu ministrul Oros, iar unul dintre obiective este ca acest recensământ sau datele obţinute prin acest recensământ să fie obţinute anual cel puţin pe variabilele importante din surse administrative.
„După cum ştiţi, acest recensământ are la bază o legislaţie naţională, dar legislaţia naţională este armonizată întru totul cu legislaţia europeană. Ceea ce facem noi în această perioadă au realizat sau realizează toate statele din Uniunea Europeană. Variabilele care sunt incluse în acest chestionar sunt variabile comune tuturor ţărilor membre. Se realizează acest lucru şi datorită importanţei deosebite pe care o are agricultura nu numai la nivelul României, ci şi la nivelul întregului spaţiu european. Conform regulamentului european, România are obligaţia să asigure furnizarea datelor pornind de la utilizarea terenurilor agricole după localizarea administratorului terenului agricol. Noi, folosind şi sursele administrative pe care le avem la Ministerul Agriculturii, vom asigura statistici atât conform regulamentului european, dar şi pornind de la localizarea efectivă a terenului agricol. Deci, este o muncă dublă pe care o realizăm în această perioadă”, a declarat Tudorel Andrei.
Furnizând aceste date, potrivit lui Tudorel Andrei, se asigură atât satisfacerea nevoilor europene, conform regulamentelor, dar şi a nevoilor la nivel naţional şi local privind utilizarea terenului agricol.
„Ceea ce nu este foarte simplu de realizat, întrucât în partea de a doua, începând imediat după culegerea datelor, va trebui să găsim acea formă de estimare a terenurilor utilizate după localizare efectivă. Estimăm primele rezultate în luna martie a anului viitor, iar rezultatele finale vor fi, conform calendarului european, la sfârşitul anului 2022. În perioada aprilie 2022 – decembrie 2022, este o analiză făcută împreună cu Eurostat pentru validarea datelor şi pentru calcularea statisticilor amănunţite pe zona agricolă”, a mai spus Tudorel Andrei.