„Cașcaval de Săveni” este cel de al 8-lea produs cu Indicație Geografică Protejată (IGP) la nivelul Uniunii Europene. Decizia a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE pe 22 aprilie 2021. În analiza autorităților de la Bruxelles mai există încă trei dosare de produse românești ce urmează să beneficieze de acest tip de protecție.
Produsul „Cașcaval de Săveni” – Indicație Geografică Protejată este o brânză maturată, cu pastă opărită, având o consistență semitare. Acest sortiment de cașcaval se obține din lapte de vacă crud prin coagularea enzimatică cu cheag și prelucrarea conform unei metode specifice zonei, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Materia primă folosită pentru fabricarea produsului „Cașcaval de Săveni – IGP” este laptele de vacă crud colectat din aria geografică delimitată, provenit de la animale locale care sunt metiși ai unor rase vechi locale precum „Sura de stepă” și „Bucșan” încrucișate cu alte rase de bovine cu performanțe productive ridicate.
Laptele de vacă crud este încălzit la 30-33 de grade Celsius pentru activarea cheagului, lucru care permite acțiunea florei microbiene locale, ducând la diferențierea de alte produse similare. Această etapă are un rol foarte important în obținerea caracteristicilor produsului „Cașcaval de Săveni-IGP”, precizează comunicatul.
În zona Săveni, în anul 1959 a fost construită fabrica de prelucrare a laptelui unde a fost adus meșterul Caranica (1963), specialist recunoscut ca „meșter de cașcaval”, în vederea obținerii unui produs care să pună în valoare potențialul ariei geografice cu scopul de a diversifica modul de prelucrare a laptelui.
Meșterul Nicolae Caranica, specialist în prelucrarea laptelui, a „școlit” generații de tineri lucrători din Săveni și din zonele învecinate care moșteniseră îndeletnicirea prelucrării laptelui, învățându-i secretele prelucrării laptelui în cașcaval, îmbinând tehnicile de producere a cașcavalului cu metodele locale: utilizarea „barulei” la amestecarea cașului opărit (circa 80° C) în coșuri din nuiele de răchită (care permit scurgerea saramurii fierbinți), frământarea manuală și turnarea pastei fierbinți, strângerea „buricului” și eliminarea aerului pentru obținerea unei paste compacte.
Tinerii lucrători de atunci au devenit, la rândul lor, meșteri în „arta cașcavalului”, păstrând și transmițând până în prezent tehnica de prelucrare a laptelui crud de vacă în „cașcaval”, înființând Asociaţia Producătorilor „Caşcavalul de Săveni” în vederea dobândirii protecției europene pentru denumirea „Cașcaval de Săveni”.
România avea până la această dată șapte produse înregistrate pe sisteme de calitate europene: Magiun de prune Topoloveni –IGP (2011), Salam de Sibiu – IGP (2016), Novac afumat din Ţara Bârsei – IGP (2017), Scrumbie de Dunăre afumată – IGP (2018), Cârnați de Pleșcoi – IGP (2019), Telemea de Sibiu – IGP (2019) și Telemea de Ibănești – Denumire de Origine Protejată (2016), la care se adaugă, începând de joi, încă un produs protejat la nivel european, respectiv Cașcaval de Săveni – IGP.
În analiză la Comisia Europeană mai sunt trei produse alimentare în scopul dobândirii protecției europene, dintre care două pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată: Salată cu icre de știucă de Tulcea și Plăcinta dobrogeană și un produs pentru dobândirea protecției europene Specialitate Tradițională Garantată- Salata tradițională cu icre de crap.