Recolta de porumb boabe a României a depăşit 14,5 milioane de tone în acest an, producţia medie obţinută fiind de aproape 6 tone la hectar. În acest fel,se prefigurează și cea mai mare recoltă de porumb, după cea consemnată la grâu.
„Mai sunt încă suprafeţe de recoltat în zona Transilvaniei, însă producţia medie la porumb nu va putea fi influenţată. Este cea mai mare obţinută vreodată: 5.800 de kilograme la hectar, aproape 6 tone, şi sigur că va fi şi cea mai mare producţie totală de porumb boabe a României”, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, informează Agerpres.
Potrivit datelor statistice publicate pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), producţia totală de porumb boabe s-a majorat în acest an cu aproape 45%, comparativ cu anul 2016, în condiţiile în care anul trecut recolta de porumb a fost puţin peste 10 milioane de tone, la o medie de 4 tone la hectar, iar faţă de producţia record din 2014, de 11,3 milioane de tone, este cu 28% mai mare. În 2014, randamentul a fost de 4,48 tone/ha. În 2015, România a raportat o producţie totală de porumb boabe de 8,87 milioane de tone şi o medie de 3,5 tone la hectar.
În ultimii 10 ani, suprafaţa cultivată cu porumb s-a situat între 2,3 şi 2,7 milioane de hectare, cu un singur an – 2010 – în care suprafaţa nu a depăşit 2,1 milioane hectare la nivel naţional.
Necesarul intern al României de porumb boabe se ridică la 4,5 milioane de tone, ceea ce oferă posibilităţi semnificative de export, acesta fiind de altfel unul din produsele aflate în topul schimburilor comerciale ale României cu produse agroalimentare, după grâu. Numai în primele 8 luni din acest an a fost exportată în ţările intra şi extracomunitare o cantitate de 1,426 de milioane de tone de porumb pentru care s-au încasat 338,2 milioane de euro.
Cu toate acestea, ministrul Agriculturii a susţinut de nenumărate ori în spaţiul public că este nevoie de „zootehnizarea României”, pentru a folosi porumbul obţinut în hrana animalelor şi, astfel, să se reducă exporturile de materie primă şi să crească produsele procesate, cu valoare adăugată.
Cu producţia de porumb obţinută în acest an, România ar putea fi cel mai mare producător din Uniunea Europeană, după ce a ocupat în ultimii ani prima poziţie doar la suprafaţa cultivată şi locul doi, după Franţa, la producţia realizată.