Declarațiile ministrului Agriculturii cu privire la existența E-coli în brânza produsă la Curtea de Argeș au agitat producătorii români, care au considerat că este un atac direct la afacerile lor. Ministrul s-a apărat, din nou, invocând reglementări comunitare, dar tot a fost urecheat de premier, care a considerat că ministrul Agriculturii s-a grăbit cu declarațiile. Între timp, a mai apărut un eveniment legat de calitatea laptelui, de data aceasta directorul general al ANPC apelând direct la facebook ca să anunțe despre ce firmă este vorba. Pentru a se păstra un echilibru între interesele agenților economici și ale populașiei, ar trebui stabilite reguli stricte de abordare a problemelor.
După ce a declarat că s-a găsit E-coli în brânza proaspătă de vaci produsă de Lactate Brădet din județul Argeș, Achim Irimescu, ministrul Agriculturii, a fost pus sub tirul celorlalți producători de lapte, dar și al presei, considerându-se că declarațiile sale duc la falimentul producătorului autohton, și așa o raritate printre multinaționalele care domină piața națională de profil. Ministrul a invocat transparența, unul dintre obiectivele Guvernului, dar mai ales situația specială, având în vedere că trei bebeluși din Argeș au murit din cauza E-coli. Iar declarațiile sale au avut menirea de a transmite populației informațiile necesare pentru a se proteja, în condițiile în care tot lotul de brânză infestat fusese vândut.
Ministrul Agriculturii și-a nuanțat declarațiile, aducând în sprijinul declarațiilor sale regulamente comunitare și naționale. „Anunţul făcut de ministrul Achim Irimescu este în conformitate cu prevederile europene (Regulamentul 178/2002, Regulamentul 2073/2005) şi naţionale – GHID privind elaborarea planurilor naţionale de intervenţie în domeniul siguranţei alimentelor (ANSVSA)”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Agriculturii.
„Fără a aduce atingere prevederilor aplicabile ale legislației comunitare și interne privind accesul la documente, în cazurile în care există motive rezonabile să se suspecteze că anumite produse alimentare sau hrană pentru animale pot prezenta un risc pentru sănătatea umană sau pentru sănătatea animalelor, atunci, în funcție de natura, gravitatea și dimensiunile riscului respectiv, autoritățile publice iau măsuri adecvate pentru informarea publicului general cu privire la natura riscului pentru sănătate, identificând, în cea mai mare măsură, produsele alimentare sau hrana pentru animale ori tipul de produse alimentare sau de hrană pentru animale, riscul pe care acestea îl pot prezenta și măsurile care se iau sau sunt pe cale să se ia în vederea prevenirii, reducerii sau eliminării acelui risc”, precizează art. 10 din Regulamentul UE 178/2002.
În sprijinul reacției sale, ministrul Irimescu amintește recentul episod în care compania Mars a retras de pe piață cinci sortimente de produse de ciocolată, decizia fiind anunțată prin Punctul Naţional de Contact RASFF România, în urma notificării primite de la Punctul European de Contact RASFF.
Lapte stricat de la Olympus
În plin scandal cu E-coli, mai mulți copii din Pechea, județul Galați, au ajuns la spital din cauza toxiinfecției alimentare căpătate după ce au băut lapte la școală. Ca să nu cadă în păcatul ministrului Agriculturii, directorul general al ANPC Paul Anghel, a postat pe pagina sa de facebook informația potrivit căreia laptele stricat provine de la fabrica Olympus din comuna Halchiu, județul Brașov. Motiv pentru care s-a declanșat un control amănunți al comisarilor de la CRPC Brașov, informează Agerpres.
Nevoie de reglementări
De-a lungul timpului, presa a fost mereu nemulțumită de faptul că autoritățile, în special Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranșa Alimentelor (ANSVSA), nu vor să dea publicității numele firmelor unde sunt identificate probleme la alimente. Chiar și în cazul firmelor închise din cauza gravelor nereguli, veterinarii nu au vrut să spună despre cine este vorba, chiar dacă s-au solicitat informațiile ca măsură de protecție a populației. Mereu a fost invocată legislația comunitară care nu permite divulgarea firmelor vinovate de probleme la alimente, cu explicații ce țin de impactul economic asupra acestora.
România se află pentru prima dată într-o astfel de situație, cu zeci de bebeluți bolnavi de E-coli, cu un focar într-un județ, cu cea mai posibilă sursă de infectarea reprezentată de alimente, dar fără să se identifice sursa. De aceea, ar trebui stabilite protocoale care să stabilească modul de abordare a problemelor, pentru ca nici agenții economici, dar nici populația să nu sufere.