Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin (foto), a anunţat valoarea sprijinului pe care îl vor primii agricultorii în viitorul apropiat. Conform acestuia, crescătorii de bovine vor primi 1.600 de lei pe cap de animal în acest an, prin sprijin cuplat, faţă de numai 500 de lei anul trecut. De asemenea, la caprine şi ovine sprijinul va fi cu şapte euro mai mare în acest an faţă de 2014, când se primea 28 de lei pe cap de animal. În plus, autorităţile intenţionează să plătească în avans, în noiembrie sau decembrie 2015, despăgubirile pentru pagubele suferite de fermieri din cauza secetei, sprijinul urmând să fie de maxim 400 de lei pe hectar, la culturile de bază. Fermierii care nu snut asiguraţi vor primi doar jumătate din sumă. Se pregătesc despăgubirile şi pentru păşuni şi pajişti. Fermierii sunt, însă, nemulţumiţi, pentru că despăgubirile acordate nu acoperă pierderile. Urmează şi facilităţi fiscale pentru cei care se organizează în cooperative sau grupuri de producători.
“Pentru ovine şi bovine, anul acesta avem un sprijin mult mai mare. Pentru bovine, de exemplu, introducând sprijinul cuplat, pentru cei care au între 10 şi 250 de capete, valoarea pe cap de animal calculată în medie este la 1.600 de lei. La crescătorii de vaci, şi pentru lapte, şi pentru carne, pe lângă sprijinul de la bugetul de stat, care încet-încet scade, în conformitate cu regulile europene, creşte sprijinul european. Anul trecut primeau 500 de lei pe cap, anul acesta vor primi 1.600 de lei pe cap. Pentru crescătorii de caprine şi ovine, anul trecut sprijinul a fost de 28 de lei pe cap de animal. Anul acesta, pentru cei care au între 50 şi 250 de capete, vom avea 7 euro suplimentar. Eu cred că este un sprijin extrem de consistent, dublu faţă de ceea ce au primit în anul 2014. Atât putem. Dublu“, a afirmat Daniel Constantin, conform Agerpres.
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Daniel Constantin, s-a întâlnit cu liderii asociaţiilor şi federaţiilor reprezentative din sectorul agricol şi de creştere a animalelor, în vederea analizării domeniului şi identificării de soluţii. Pe agenda discuţiilor s-au aflat, printre altele, modalităţile de acordare a despăgubirilor şi acţiunile viitoare ce vor fi derulate prin APIA, AFIR, PNDR.
Ministrul Agriculturii a precizat, totodată, că vor fi acordate despăgubiri şi în cazul păşunilor şi pajiştilor afectate de secetă.
“Pe de altă parte, din cauza secetei, au fost afectate şi pajiştile, păşunile, masa verde a fost ceva mai mică, furajul este mai scump. Având în vedere aceste lucruri, decizia pe care am luat-o a fost să acordăm şi pentru păşuni şi pajişti o valoare a despăgubirilor, pe care o calculăm în perioada imediat următoare. Sigur, ea este mai mică decât valorile pe care le-am anunţat pentru porumb şi floarea soarelui. În legătură cu preţul la lapte, acesta este stabilit de către piaţă. Cererea şi oferta sunt cele care dictează până la urmă preţul. Eu sper să nu crească preţurile, dar e o chestiune de piaţă. Dacă îi întrebaţi pe fermieri, pe cei care au avut pierderi la porumb, ei se miră în momentul de faţă de ce n-a crescut preţul sau e o uşoară creştere faţă de anul trecut şi ei, normal, se aşteptau la o creştere care să compenseze pierderea pe care au suferit-o“, a mai spus ministrul Agriculturii.
Oficialul MADR a menţionat că va prezenta în Guvern o propunere de Ordonanţă de Urgenţă, prin care să se creeze facilităţi fiscale pentru cei care se organizează mai bine, în cooperative sau grupuri de producători. Aceştia ar putea beneficia de reduceri de 20% la impozite timp de cinci ani sau chiar scutiri de la plata acestora.
“Am prezentat propunerile pe care le avem pentru Ordonanţa de Urgenţă, astfel încât să ne organizăm mai bine în agricultură. Am crescut din punct de vedere calitativ, din punct de vedere al producţiei pe care o obţinem, dar cred că trebuie să ne organizăm mai bine. În acest sens, săptămâna viitoare sau peste două săptămâni vom prezenta în Guvern o propunere de Ordonanţă de Urgenţă, prin care să creăm facilităţi fiscale pentru cei care se organizează mai bine, în cooperative sau grupuri de producători. Facilităţi fiscale, care pleacă de la reduceri de 20% la impozite pentru cinci ani de zile, până la scutirea de impozit atunci când vorbim de persoane fizice sau juridice care au intrat într-o cooperativă şi plăteau impozit pentru bunurile respective şi altele. Aşteptăm şi punctul de vedere din partea fermierilor, după care vom definitiva şi mergem în Guvern“, a precizat Daniel Constantin.
Plăţi în avans
Autorităţile intenţionează să plătească în avans, respectiv în lunile noiembrie sau decembrie 2015, despăgubirile pentru pagubele suferite de fermieri din cauza secetei, iar sprijinul nu va fi mai mare de 400 de lei pe hectar, la culturile de bază, a mai spus Daniel Constantin.
“În cadrul Consiliului de Miniştri, România, alături de Polonia, a făcut o informare cu privire la pierderile pe care le-am înregistrat. Le-am adus la cunoştinţă fermierilor şi despăgubirile care se plătesc în Polonia şi, desigur, mai sunt şi alte state afectate într-o proporţie mai mică – de pildă Cehia. Pentru fermierii români, vom notifica, probabil săptămâna viitoare, după ce avem imaginea completă la nivel naţional. Am convenit următorul lucru: în conformitate cu regulamentul european, putem să plătim despăgubiri pentru pierderea de venit pe care au înregistrat-o în anul agricol 2015 faţă de media ultimilor 3 ani, 2012, 2013, 2014. Ca să vedem pierderea, desigur ar trebui în mod normal să aşteptăm bilanţul. Nu putem să aşteptăm până atunci şi vrem să notificăm Comisia Europeană să plătim în avans, încă din anul 2015, adică până la sfârşitul acestui an, undeva în luna noiembrie sau decembrie. Valoarea va fi stabilită în urma unor calcule pe care le prezentăm Comisiei Europene, dar sprijinul nu va fi mai mare de 400 de lei pe hectar, dacă vorbim de culturile de bază, şi aici mă refer la porumb şi floarea soarelui, care au fost afectate. Dacă vorbim de cartof, de sfecla de zahăr sau de legume, despăgubirile ar trebui să fie ceva mai mari“, a afirmat Daniel Constantin.
Potrivit acestuia, despăgubirile vor fi acordate pe două categorii – persoane fizice şi persoane juridice. “Persoanele juridice vor primi un avans în acest an, care nu va fi mai mare de 300 de lei la hectar sau în conformitate cu valoarea care a fost stabilită de către comisiile locale, cu o menţiune: trebuie să fie asiguraţi. Dacă nu sunt asiguraţi, primesc jumătate din valoarea acestui sprijin ca şi despăgubire. La persoanele fizice, având în vedere că majoritatea nu sunt asiguraţi, probabil că avansul din acest an va fi nu mai mult de 200 de lei sau în conformitate cu pierderea pe care au înregistrat-o comisiile judeţene care au făcut această centralizare“, a mai spus ministrul Agriculturii.
Oficialul MADR a menţionat, totodată, că săptămâna viitoare vor fi disponibile toate datele concrete din piaţă, cu privire la valoarea pierderilor, iar sprijinul poate ajunge până la 80%.
“În legătură cu valoarea pierderilor, săptămâna viitoare vom avea toate estimările din piaţă, de fapt vom avea datele concrete, pe baza cărora vom transmite solicitarea către Comisia Europeană. Sprijinul poate ajunge la 80%, în conformitate cu directiva europeană, din pierderea pe care au stabilit-o, dar e de 80% sau 60%, în conformitate cu bugetul fiecărui stat membru. Mai e un lucru important: în partea de cash – flow, Comisia Europeană a venit cu propunerea ca fiecare stat membru să poată să plătească în avans până la 70% din 16 octombrie, faţă de 50%, cât era până acum. Sigur că e o măsură bună, toţi miniştrii au spus un lucru: nu terminăm în niciun stat membru controalele pe teren. A fost un an mai special anul acesta, 2015, chiar şi în România: o legislaţie nouă, o politică agricolă comună nouă, care s-au implementat destul de dificil. Ca atare, niciun stat nu este pregătit să plătească, chiar dacă avem această facilitate, nici măcar 50%, dar 70%! Şi atunci am solicitat o derogare“, a precizat ministrul.
Acesta a anunţat că a transmis o scrisoare comisarului Phil Hogan (n.r. – comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală), în care menţionează că se doreşte ca plata să aibă loc după finalizarea controalelor administrative, fără să se mai aştepte controalele pe teren.
“Dacă această solicitare va fi acceptată de către Comisie, atunci vrem să plătim mai mult de 50%. Nu garantez 70%, pentru că efortul ar fi uriaş. 70% în avans ar însemna un miliard – 119 milioane de euro. Bani pe care îi plătim întâi de la bugetul de stat, după aceea îi returnează Comisia în două luni de zile. A fost o propunere interesantă astăzi, respectiv cei care au suferit pierderi din cauza secetei să primească 70%, iar ceilalţi 50%, astfel încât să putem să folosim un buget pe care l-am găsit undeva la 850 milioane de euro disponibil în momentul de faţă. Nu cred că pierderile ajung chiar la două miliarde de euro“, a mai spus Daniel Constantin.
Fond mutual de la anu’
Daniel Constantin a mai spus că speră ca Fondul mutual să fie disponibil în 2016, pentru a diminua, astfel, alocările de la bugetul de stat, în cazul despăgubirilor acordate fermierilor.
“Dacă aveam în acest an Fondul mutual, nu mai vorbeam de o alocare atât de mare de la bugetul de stat. Pentru o despăgubire acordată pe Fondul mutual, indiferent că vorbim de grindină, secetă sau boli, se compune ca şi valoare totală din contribuţia de la bugetul de stat, contribuţia europeană şi contribuţia membrilor. Deci, trebuie să-l avem cât mai repede, am făcut un apel şi sper că fermierii vor acţiona, deoarece ei sunt cei care constituie fondul respectiv, sper să înţeleagă şi să-l avem în anul 2016. Noi avem 200 de milioane de euro alocate prin PNDR“, a afirmat Daniel Constantin.
Acesta a precizat, totodată, că aşteaptă implementarea programului naţional de irigaţii.
“Pe de altă parte, aşteptăm să implementăm programul naţional de irigaţii. Am constituit un grup de lucru la nivelul Ministerului Agriculturii, avem în momentul de faţă contracte de 128 de milioane de euro pe infrastructura secundară, avem alte 430 de milioane de euro alocate pe noul PNDR, care sunt deja disponibile, sunt pe piaţă, şi avem o promisiune din partea ministrului de Finanţe, a prim ministrului că, în bugetul din 2016 al Ministerului Agriculturii, să avem evidenţiată separat o sumă de 145 de milioane de euro pentru infrastructura principală. Fondul mutual, investiţiile pentru irigaţii, toate sunt menite, împreună, prin politica pe care o implementăm – sper eu pe termen lung – să limiteze eventuale pierderi“, a mai spus ministrul Agriculturii.
Agricultorii nemulţumiţi
Preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu, a declarat că suma pe care autorităţile intenţionează să o acorde pentru despăgubiri va fi foarte mică şi nu acoperă “nici 10% din pagube“.
“Cu mare lucru nu plecăm acasă. Totul e numai la viitor, vom face, vom drege, dar nu ştim exact suma pentru despăgubiri, am tras noi concluzia că, până la urmă, ar fi o sumă foarte mică, ceea ce nu ne acoperă nici 10% din pagube. Înţelegem că nu sunt bani, cerinţele sunt mari, vor toţi, şi zootehnia, toată lumea vine la pomul lăudat, dar s-ar putea, până la urmă, să fie doar o mică atenţie. În sensul acesta am venit cu propunerea către ministru, ca, măcar pentru cei care sunt afectaţi real de secetă şi care au pierderi enorme, să se dea un avans mai mare. Propunerea noastră a fost să le dea 70%. Ministrul a apreciat propunerea; acum să vedem dacă se şi materializează. Am cerut să urgenteze cu acele datorii pe care le are ministerul faţă de noi, mă refer la subvenţia la motorină pe trimestrele I şi II, să urgenteze cu APIA, pentru ca agenţii economici să-şi poată lua credite pe baza adeverinţelor“, a afirmat Laurenţiu Baciu, după întâlnirea cu ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.
Laurenţiu Baciu a precizat, totodată, că nu există o legislaţie care să poată fi aplicabilă în legătură cu constituirea Fondului mutual.
“Noi am cerut modificarea acestei legislaţii, ca să putem înfiinţa Fondul mutual. În plus, nicio societate de asigurări din România nu asigură seceta şi îngheţul de iarnă. Pagubele s-au produs din cauza sectei şi trebuie obligatoriu intervenţia Guvernului, până va fi înfiinţat Fondul mutual“, a mai spus preşedintele LAPAR.