Între Parlamentul European (PE) şi Comisie se profilează o dispută puternică pe tema Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP) dintre UE şi SUA. Comisiile de specialitate ale PE acuză Executivul comunitar de secretomanie în negocieri şi de concesii în ceea ce priveşte standardele de protecţie a populaţiei şi mediului, astfel încât să se ajungă la un numitor comun cu SUA, care au politici mai lejere în aceste domenii.
Comisia pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară pregăteşte un proiect de aviz deloc măgulitor pentru Comisia Europeană. Potrivit acesteia “TTIP vizează, mai presus de orice, reglementarea, reducerea sau eliminarea
barierelor netarifare, prin urmare, asigurarea unui nivel adecvat de protecţie a sănătăţii umane şi a mediului”. Comisia parlamentară atrage atenţia că cele două părţi din negocieri au tradiţii juridice şi politice diferite (de exemplu controversa privind principiul precauţiei), de unde rezultă diferenţe foarte mari între sistemele de reglementare ale UE şi SUA în materie de protecţie a sănătăţii umane şi a mediului, inclusiv în ceea ce priveşte siguranţa alimentară şi informarea consumatorilor.
În susţinerea propunerilor sale, Comisia parlamentară aminteşte poziţia reprezentantului comercial al Statelor Unite care a denunţat în repetate rânduri standardele UE în domeniile respective ca reprezentând bariere în calea comerţului. Mai mult, o notă de informare a Conferinţei Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD) arată că măsurile în domeniul mediului şi sănătăţii se numără printre deciziile guvernamentale care au făcut cel mai des obiectul litigiilor între investitori şi stat.
Declaraţii înşelătoare de la CE
În aceste condiţii, Comisia pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară a Parlamentului European “consideră înşelătoare declaraţiile făcute de Comisie în încercarea de a atenua preocupările publicului în ceea ce priveşte TTIP, potrivit cărora standardele existente nu vor fi reduse, având în vedere faptul că numeroase standarde urmează să fie stabilite la punerea în aplicare a legislaţiei (cadru) în vigoare (de exemplu, REACH, privind chimicalele) sau prin adoptarea unor noi acte legislative (de exemplu, clonarea)”.
Pe de altă parte, în opinia Comisiei parlamentare, negocierile purtate până acum privind TTIP “au afectat deja propunerile şi acţiunile Comisiei, de exemplu, în domeniul siguranţei alimentelor şi al protecţiei climei, precum tratarea cărnii împotriva agenţilor patogeni sau punerea în aplicare a Directivei privind calitatea combustibililor. Comisia parlamentară şi-a arătat şi preocuparea cu privire la faptul că “obiectivul convergenţei în domeniul reglementării, îndeosebi crearea unui Consiliu de cooperare în materie de reglementare, va duce la reducerea viitoarelor standarde UE în domenii-cheie precum sănătatea umană, siguranţa alimentară şi mediul, având în vedere diferenţele foarte mari dintre SUA şi UE”.
Atenţie la Parteneriat
În aceste condiţii, proiectul de aviz cuprinde “invitaţia” adresată Comisie Europene de a nu include în TTIP elemente care să vizeze reglementarea produselor chimice şi a pesticidelor sau care să afecteze strategia integrată a UE în ceea ce priveşte siguranţa alimentară, inclusiv legislaţia UE privind organismele modificate genetic. În plus, Parteneriatul Transatlantic nu ar trebui să conţină elemente care să încurajeze sau să faciliteze extracţia, transportul sau utilizarea combustibililor fosili, în special a celor neconvenţionali, sau care pot împiedica realizarea obiectivelor privind energia sau a celor de mediu ale UE sau SUA.
Pe de altă parte, Comisia parlamentară se opune includerii în TTIP a unor măsuri referitoare la soluţionarea litigiilor între investitori şi stat, potrivit UNCTAD, întrucât există riscul ca aceste litigii “să submineze în mod grav drepturile suverane ale UE, ale statelor sale membre şi ale autorităţilor regionale şi locale de a adopta norme privind sănătatea publică, siguranţa alimentară şi mediul.
Proiectul de aviz al Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară cuprinde şi îngrijorarea cu privire la “lipsa transparenţei negocierilor”, aplicabilă inclusiv europarlamentarilor.