România îşi menţine trendul pozitiv în ceea ce priveşte comerţul cu produse agricole. Datele Ministerului Agriculturii arată că a crescut excedentul comercial în acest domeniu, ceea ce înseamnă că exporturile au depăţit importurile. Partea proastă este că România a exportat mai mult produse neprelucrare, vedeta fiind gâul.
Exporturile României de produse agroalimentare, în intervalul ianuarie-octombrie, au totalizat 4,09 miliarde de euro, în creştere cu 24,6% faţă de perioada similară a anului trecut, se arată într-un comunicat al ministerului. Dacă exporturile au crescut cu 808,5 milioane de euro, importurile s-au majorat, în acelaşi interval analizat, cu doar 2,5%, ajungând la 3,909 miliarde de euro. Faţă de perioada de referinţă, exporturile în ţări terţe au crescut cu 74,2%, în timp ce schimburile intracomunitare au marcat creşteri moderate, atât la livrări cât şi la achiziţii.
“Mă bucur că România păstrează un trend ascendent în ceea ce priveşte balanţa comercială cu produse agroalimentare şi că înregistrăm un excedent de 182 milioane de euro pentru primele zece luni ale anului 2013, comparativ cu un deficit de 532,7 milioane de euro în aceeaşi perioadă din anul 2012”, a afirmat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, precizează comunicatul.
Grâul a trecut graniţa
Grâul a dominat topul produselor agroalimentare la export, cu un volum de 3,74 milioane de tone, de 2,12 ori mai mare decât livrările externe din perioada similară a anului precedent şi încasări de 778,6 milioane de euro, cu 382,9 milioane de euro mai mari decât încasările obţinute în aceeaşi perioadă din 2012, se arată în document.
În primele 6 luni ale lui 2013, până la recoltă, România exportase 1,151 milioane de tone de grâu, pentru care a încasat 295 milioane de euro, ceea ce reprezintă un preţ mediu de 256 euro/tonă. Odată cu recolta 2013, cotată ca fiind una de excepţie, având în vedere cele 7,3 milioane de tone de grâu obţinute, exporturile de astfel de cereale au explodat. În doar 4 luni, România a mai exportat 2,6 milioane de tone de grâu, pentru care a primit 483,6 milioane de euro, ceea ce reprezintă un preţ mediu de 186 euro/tonă. Era de aşteptat ca preţul grâului să scadă, la o asemenea recoltă în tot bazinul Mării Negre, dar cotaţiile bursiere de la Londra şi Paris anunţau, în acea perioadă, valori de tranzacţionare mai mari cu aproape 10 euro pe tonă. La vremea respectivă, producătorii agricoli se plângeau de preţurile mici pe care le primeau din partea traderilor de cereale, dar şi de exporturile masive şi sub preţul pieţei practicat de aceştia. La vremea respectivă, responsabili de rang înalt din Guvernul României anunţau verficări profunde în acest caz, dar, până acum, nu s- a dat nicio rezoluţie.
Clasamentul exporturilor este completat de porumb, seminţe de floarea-soarelui, la care încasările au crescut cu 148,4 milioane de euro faţă de 2012, orz, cu un plus de 71,8 milioane de euro, şi seminţe de rapiţă, cu o cantitate exportată de aproape şapte ori mai mare decât în perioada similară din 2012 şi încasări suplimentare de 145,1 milioane de euro.
Importuri “dulci”
România a cheltuit mai mult în principal cu achiziţiile externe de boabe de soia, pentru care a plătit în plus 28,1 milioane de euro faţă de 2012, produse de brutarie – patiserie, cu un plus de 25,2 milioane de euro, citrice, brânzeturi şi ciocolată. Totodată, au scăzut importurile de porumb, unde s-a plătit mai puţin cu 74,5 milioane de euro, de zahăr, mai mici cu 51,3 milioane de euro, de tutun brut, de seminţe de floarea-soarelui şi de carne de pasăre.
Uniunea Europeană a fost principalul partener în comerţul agricol al României. Astfel, în primele zece luni din 2013, livrările de produse agroalimentare către această destinaţie au avut o pondere valorică de 58,1%, iar achiziţiile din statele membre UE au deţinut o pondere de 81,1%.