Guvernul a decis să aplice taxarea inversă la cereale şi plante tehnice, începând cu 1 iunie 2011, ca măsură de combatere a evaziunii fiscale. Premierul Boc este optimist şi crede că, în doi ani cât se va aplica măsura, firmele fantomă care secătuiesc bugetul statului vor dispărea.
În şedinţa sa extraordinată din 31 mai 2011, Executivul a decis aplicarea taxării inverse în cazul cerealelor şi a plantelor tehnice. Acest lucru presupune ca TVA-ul să fie plătit la finalul lanţului de comercializare şi nu la început, după cum este regula. „În acest fel vom elimina firmele fantomă care nu plătesc TVA”, a spus primul ministru Emil Boc.
„Această măsură este una din cele mai eficiente pentru combaterea evaziunii fiscale în acest domeniu, având în vedere că după 1 iunie şi timp de doi ani de zile, cât se va aplica această taxare inversă, eliminăm acele firme fantomă care nu plăteau practic TVA-ul către stat, iar exportatorul venea şi cerea statului rambursarea TVA-ul, prejudiciind în manieră serioasă statul român din perspectiva impozitelor şi taxelor care trebuie să fie achitate”, a spus premierul.
Mecanism de eludat statul
Potrivit ministrului de Finanţe, mecanismul de eludare a taxelor este destul de simplu. Firmele achiziţionează cereale şi plante tehnice de la persoane fizice, iar pe lanţ aceste firme dispar. Pe de altă parte, „firme intermediare vând către firme care fac exportul, facturarea către export se face fără TVA – veneau să solicite rambursare de TVA, depuneau documente din care rezulta foarte clar că au făcut exportul, că operaţiunea este reală, dar pe lanţ firmele care trebuiau să plătească TVA-ul dispăreau şi se înregistra prejudiciu la bugetul de stat. Organele de control nu puteau să respingă rambursarea la firmele care fac exportul”, a spus ministrul de Finanţe.
Potrivit acestuia, taxarea inversă la cereale şi plante tehnice va genera venituri bugetare suplimentare de 240 milioane lei în acest an şi 410 milioane lei anul viitor.
Cerere cu recidivă
De altfel, România aplică taxarea inversă şi pentru alte anumite operaţiuni – cu deşeuri, masă lemnoasă şi transfer de certificate de emisii de gaze cu efect de seră.
Problema taxării inverse datează de mai mulţi ani, ca măsură de combatere evaziunii fiscale, în floare atunci când începe recoltatul. Anul trecut, lucrurile erau destul de avansate, dar, când să ajungă în Guvern, proiectul de act normativ a fost abandonat în plină campanie de recoltare a grâului, astfel că evazioniştii au mai scăpat un an. Proiectul de anul trecut era mai ambiţios, pentru că erau vizate mai multe categorii de produse alimentare, precum legume, fructe, carne, zahăr, făină, pâine şi produse de panificaţie.
Dacă, iniţial, Comisia Europeană a respins propunerea, acum taxarea inversă are girul comunitar, dar se aplică pe o arie mai restrânsă, fiind considerată o măsură extremă, pentru situaţii speciale.