Lupta în jurul organismele modificate genetic s-a acutizat, convingerile ministrului Agriculturii şi legăturile acestuia cu producătorii de OMG dând apă la moară contestatarilor utilizătii acestor produse. Culmea este că producătorii agricoli doresc de multă vreme reintroducerea în culturilor de soia modificată genetic. De fapt, se pare că divergenţele privind utilizarea OMG au mai mult relevanţă economică, Europa pierzând cursa OMG în faţa SUA, în special.
România pierde anual aproape un miliard de euro pentru că nu cultivă soia modificată genetic, potenţialul de producţie la nivel naţional fiind de circa două milioane de tone, a declarat miercuri, 6 aprilie 2011, într-o conferinţă de presă, ministrul Agriculturii, Valeriu Tabara.
„România importă anual aproape 500.000 de tone de soia din Brazilia, SUA şi alte ţări şi aceasta este produsă doar prin biotehnologie. Este inadmisibil să ţi se permită să consumi „otravă„, dar să nu ai dreptul să o produci”, a spus Tabără, precizează Mediafax. El a arătat că românii mănâncă în fiecare zi un produs modificat genetic natural, respectiv grâul din care se produce pâinea.
„România ar putea cultiva două milioane de tone de soia, fiind singura ţară europeană care poate produce această plantă la nivel industrial”, a afirmat ministrul, care a precizat că produsele dezvoltate prin biotehnologii sunt mai ieftine cu 40-60% decât celelalte.
Valeriu Tabără mai crede că, pe lângă soia, în România s-ar putea cultiva cu succes şi porumb modificat genetic. „Prefer un porumb cu rezistenţă mai mare unuia peste care să dau cu pesticide. Sunt şanse mari ca în România să se cultive în următorii ani organisme modificate genetic, pentru că, de tot ce mă apuc, cred că pot finaliza”, a mai spus el.
UE fără studii
Conform legislaţiei UE în domeniu, autorizarea cultivării plantelor modificate genetic şi autorizarea importurilor de OMG din ţări terţe se realizează la nivel comunitar, în procedura de vot fiind implicate toate cele 27 de state membre ale UE.
La nivel comunitar, a fost înfiinţată o agenţie care are drept obiectiv supravegherea sigurantei alimentare. Deşi problema OMG este subiect de polemică de mai mulţi ani, până acum EFSA (n.r. – Autoritatea Europeană de Siguranţă Alimentară) nu a prezentat niciun punct de vedere, nici pro, nici contra acestui tip de produse. Astfel, nu a fost emis un docment oficial al UE prin care să se arate dacă OMG au sau nu impact asupra sănătăţii populaţiei şi asupra mediului, deşi există câteva studii făcute de organisme independente care au ajuns la concluzia că organismele modificate genetic afectează sănătatea.
Lider Monsanto
La ora actuală, cel mai mare producător de OMG este Monsanto, care a făcut mai multe demersuri pentru introducerea în cultură a porumbului modificat genetic, în România. De altfel, UE nu este atât de avansată în această industrie a OMG, dar a promovat un memorandum prin care cultivarea de OMG este interzisă în statele membre care aderă la acest document.
Produsele modificate genetic au costuri de producţie mult mai mici decât cele convenţionale, dar prezintă un dezavantaj major – cultivatorul ajunge dependent de producătorul de seminţe OMG.