Uniunea Europeană ne dă voie să aplicăm taxarea inversă în cazul colectării TVA, ca să mai reducem din evaziunea fiscală în domeniul cerealelor. Acesta este primul pas, pentru că reprezentanţi din domeniul industriei alimentare consideră că cercul ar trebui închis cu aplicarea acestei metode şi în morărit şi panificaţie, unde evaziunea ajunge şi la 70%.
Comisia Europeană, prin Direcţia Generală de Taxare şi Uniune Vamală, a aprobat solicitarea României privind taxarea inversă la cereale, măsură care urmează să fie transmisă spre aprobare şi Consiliului UE, a declarat preşedintele ANAF, Sorin Blejnar.
Taxarea inversă presupune simplificarea plăţii taxei, astfel încât persoana obligată la plata taxei este beneficiarul în locul furnizorului. Scopul aplicării acestui mecanism este colectarea optimă a creanţelor şi un control mai riguros din partea autorităţilor fiscale. Taxarea inversă va fi aplicată doar până la finalul acestui an, potrivit ordonanţei de urgenţă a Guvernului prin care sunt stabilite unele măsuri de combatere a evaziunii fiscale.
Taxare bună
„Taxarea inversă este o măsură foarte bună, pe care noi, producătorii agricoli, am solicitat-o de foarte mult timp. Este bine că se aplică la ultima verigă din filiera de produs şi efectul major este că taxarea inversă combate evaziunea fiscală. Foarte multe firme de apartament sau firme fictive se înfiinţau numai pentru a tranzacţiona cereale fără a se fiscaliza cantitatea de produse cumpărate. În condiţiile în care TVA-ul va fi plătit de ultima verigă, ultimul agent economic, atunci problemele se simplifică foarte mult şi va fi o măsură extrem de pozitivă faţă de evaziunea fiscală”, a declarat preşedintele Federaţiei Agrostar, Ştefan Niculae, pentru Ziare.com.
„Nasol”
Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Adrian Rădulescu spune că aprobarea taxării inverse doar pentru cereale, şi nu pe toată filiera de produs, dezavantajează agricultorii, în timp ce Culiţă Tărâţă, unul dintre marii fermieri români, afirmă că prin această măsură se evită evaziunea, potrivit Mediafax. „Dacă s-a aprobat taxarea inversă doar la cereale, şi nu pe toată filiera de produs, e mai nasol. Problema era să se facă toată filiera fără TVA, făină, pâine…”, a spus Rădulescu. „E mai rău pentru producătorul de cereale, care a cheltuit cu TVA anul trecut şi vinde totul fără TVA, şi trebuie să aştepte tot anul ca să-l recupereze”, a mai spus Rădulescu.
Nu de aceeaşi părăre este deputatul de Neamţ Culiţă Tărâţă, unul dintre cei mai mari investitori români din domeniul agriculturii. „Prin taxarea inversă se evită furtul de TVA din bugetul ţării, care la cereale şi legume-fructe se ridică la 800 de milioane-un miliard de euro. Totodată se regularizează piaţa, avem control asupra cerealelor din ţară şi asupra pâinii care se produce în România”, a spus Tărâţă. El crede că pîinea va fi fiscalizată într-o măsură mult mai mare, iar bugetul statului va avea de câştigat.
Incercări eşuate
Anul trecut, la începutul secerişului, autorităţile de la Bucureşti au lansat ideea de a se trece la taxarea inversă pentru mai multe produse – cereale, plante tehnice, legume, fructe, carne, zahăr, făină, pâine şi produse de panificaţie -, cel mai important domeniu fiind cel al cerealelor. După câteva zile de fierbere, ideea s-a pierdut, Comisia Europeană fiind găsită ţap ispăşitor pentru o pierdere atât de mare. Se pare, totuşi, că interesele dâmboviţene au fost mai puternice decât regulile Uniunii Europene.
În România, taxarea inversă la TVA se aplică pentru comerţul cu lemn, alt domeniu de mare interes pentru evazionişti.