România are nevoie de o strategie care să transforme apa în motor al dezvoltării economice, susțin reprezentanții Pactului Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă în urma unei analize privind resursele de apă ale țării și modul în care ele sunt folosite. Analiza a luat în calcul toți factorii, de la situația politică actuală și până la impactul economic al folosirii, sau nu, a resurselor de apă. Concluzia studiului este că apa ar trebui folosită pentru crearea de prosperitate.
Reprezentanții Pactului Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă au realizat o analiză a potențialului hidrografic al României și măsurile pentru valorificarea lui energetică în condiții de eficiență economică, se arată într-un comunicat de presă al organizației. „România nu are o strategie care să transforme apa în motor al dezvoltării economice”, susține Pactul. Potrivit comunicatului, în perioada 1990 – 2025, România a redus dramatic utilizarea apei, a pierdut o mare parte din capacitatea sa economică și a ignorat valorificarea integrală a infrastructurii strategice construită de generațiile anterioare.
„Pornind de la această realitate, viitorul Guvern și Parlamentul trebuie să înceapă de urgență o dezbatere națională privind apa, energie, agricultura și industrie pentru că aceste domenii nu pot fi tratate separat”, atrage atenția documentul. În opinia Pactului, „România nu este o țară lipsită de resurse. România este o țară care nu își valorifică suficient resursele”.
Analiza făcută ia în calcul o serie de factori care arată modul de utilizare a resurselor de apă înainte de de 1990 și în prezent, ce arată o prăbușire a utilizării acestor resurse. Astfel, înainte de 1990, cererea totală de ap era de 20,4 miliarde m³/an, ce a scăzut la circa 6,5 miliarde m³/an, o reducere de aproximativ 68%. Captarea totală a apei a scăzut de la 17,5 miliarde m la 6,5 miliarde m³, în 2012. Datele referitoare la agricultură arată o prăbușire a folosirii apei, de la captare de 6,93 miliarde m³, înainte de 1990, la doar 1,09 miliarde m³ în 2012. Chiar și așa, suprafața ce poate fi irigată arată un potențial semnificativ, de 1,823 milione ha în 2025, față de 3,1-3,2 milioane ha înainte de 1990.
„Banca Mondială arată că cererea totală de apă a României a scăzut de la aproximativ 20,4 miliarde m³ în 1990 la circa 6,5 miliarde m³, reducerea fiind asociată, în principal, cu diminuarea activității industriale, scăderea suprafețelor irigațiilor, adică reducerea consumului, și doar în mică măsură o putem asocia și cu reducerea pierderilor. (…) În mare măsură, ea este generată de dezindustrializarea țării și de distrugerea sistemului de irigații”, susține comunicatul.
Trebuie strategie
„Realitatea de astăzi ne arată că nu mai este suficient să producem energie. Contează foarte mult prețul și capacitatea sistemului de a reacționa pozitiv la perioadele de criză, cum este cea de acum”, atrage atenția Pactul. În aceste condiții, Pactul vine cu soluții, cel mai important lucru fiind elaborarea unei Strategii Naționale a Apei – România 2050. „Trebuie să știm câtă apă avem; câtă apă putem stoca; câtă apă folosim; câtă apă pierdem; unde avem deficit; unde avem exces; câtă apă trebuie rezervată populației; câtă apă trebuie rezervată agriculturii; câtă apă trebuie rezervată industriei; câtă apă poate fi utilizată pentru producerea energiei”, arată comunicatul.
Mai mult, strategia trebuie completată de un Program național de stocare a apei și de un Program național pentru irigații. „Apa pentru agricultură nu este un lux. Este infrastructură de securitate alimentară”, susține Pactul. De altfel, organizația consideră necesară finalizarea investițiilor hidroenergetice fezabile, retehnologizarea hidrocentralelor existente, stocarea energiei, iar energia să fie la un preț competitiv pentru economia națională. „Trebuie construit un mecanism prin care energia produsă competitiv în România să susțină agricultura, irigațiile, industria alimentară, îngrășămintele, chimia, metalurgia, industria prelucrătoare, digitalizarea, centrele de date, investițiile productive. Nu este suficient să exportăm energie. Trebuie să exportăm produse cu valoare adăugată mare”; arată documentul.
Iar „apa și energia trebuie legate de producție. Trebuie să ieșim din modelul resurse – consum – import – datorie și și să construim un nou model: resurse – apă – energie – agricultură – industrie – procesare – export – prosperitate”, susține comunicatul.
„Pornind de la cele prezentate mai sus, semnatarii Pactului Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă lansează un APEL către Guvern, Parlament și Administrația Publică prin care solicităm declanșarea de urgență a unui program național pentru protejarea și utilizarea eficientă a resurselor de apă, producția de energie la prețuri sustenabile pentru economie și creșterea producției industriale și agricole care să includă”, completează comunicatul, semnat de Nicu Vasile, președintele Pactului Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă -Alba.