Fermierii au observat, în cele din urmă, că Strategia biodiversității, promovată de Ministerul Mediului, poate să le dăuneze. Doar bătălia politică, în care „și-a băgat coada” și justiția, a făcut ca forma avansată de Mediu să nu devină oficială. Ca jalon în PNRR, această strategie trebuie adopată până la sfârșitul lunii august. Strategia a fost adopată prin HG, ministra Mediului a anunțat reușita, ca, în cele din urmă, premierul interimar Bolojan să retragă actul normativ de la publicare de frică să nu fie suspendată de justiție, la sesizarea PSD, așa cum a făcut cu mai multe HG-uri. Pe de altă parte, Ministerul Mediului a pus în dezbatere publică acest document încă din luna martie, iar, de atunci, o singură organizație neguvernamentală, WWF, a exprimat public importanța și impactul acestei strategii; fermierii nu au spus nimic. E bine că, și acum, aceștia tras un semnal de alamnă. Așa că, unele dintre cele mai importante organizații ale agricultorilor vor „consultări reale” și garanții că nu vor fi afectați, în condițiile în care ei susțin nevoia ca mediul să fie protejat.
Unele dintre cele mai importane organizații de agricultori au trimis scrisori deschise tuturor decindenților din România, de la conducerea Parlamentului, la miniștrii de resort, prin care „ cer garanții clare privind compensarea fermierilor, având în vedere că impactul economic negativ asupra sectorului agricol va fi mult mai mare decât echivalentul sumei prevăzute în jalonul din PNRR, iar în acest sens este necesar, realizarea unui studiu de impact economic și consultarea reală a organizațiilor reprezentative înainte de adoptarea proiectului de Lege L455/2026”.
„Subliniem că nu contestăm obiectivele de mediu ale României, dar avertizăm că, în forma actuală, strategia transferă o parte semnificativă a costurilor conservării asupra fermierilor, indiferent de dimensiunea exploatației. Acest lucru va afecta masiv competitivitatea agriculturii românești, veniturile producătorilor și, în cele din urmă, securitatea alimentară a țării noastre și creând suplimentar probleme sociale în mediul rural”, subliniază scrisoarea semnată de 27 de organizații.
„Fermierii și cooperativele sunt parteneri în protejarea naturii, nu adversarii ei. Parteneriatul înseamnă compensare corectă și consultare reală, nu obligații impuse fără finanțare”, țin să atragă atenția fermierii.
„Analiza noastră arată că o parte importantă a presiunilor asupra fermierilor și cooperativelor derivă din obligațiile europene care au fost anulate/suspendate, în timp ce strategia națională precizează că nu creează, prin ea însăși, obligații juridice noi, azi, dar se va face trimitere în viitor la ea și vom avea constrângeri și impuneri mult mai mari și mai multe, fără nici un fel de finanțare. Din acest motiv, solicităm înainte garanții naționale pentru o aplicare echitabilă, etapizată și finanțată corespunzător care să nu reducă competitivitatea sau să închidă activitatea economică”, susțin organizațiile semnatare.
Principalele solicitări se referă la un studiu de impact economic dedicat sectorului agricol, realizat înainte de adoptarea strategiei; compensarea integrală și garantată a oricărei restricții, din surse suplimentare plafonului Politicii Agricole Comune; coerența cu Politica Agricolă Comună și evitarea dublei reglementări (fără suprareglementare națională); consultarea reală și preluarea propunerilor organizațiilor reprezentative ale fermierilor și cooperativelor la elaborarea normelor de aplicare; transparență: publicarea hărților zonelor de restaurare și consultare publică înainte de termenul de 1 septembrie 2026.
„În acest context, reamintim și faptul că România utilizează cca 0,7 kg de substanță activă medicamente pentru plante la hectar, printre cele mai reduse niveluri din Uniunea Europeană, în timp ce media UE este 2,2 kg fiind și unele state membre UE care au consumuri de 7-9kg/ha. Considerăm că orice viitoare țintă de reducere a medicamentelor pentru plante trebuie corelată cu media europeană, nivelul de plecare al fiecărui stat membru și evaluată printr-un studiu de impact asupra agriculturii din care să rezulte dacă se mai poate continua această activitate, standarde de producție reciproce cu statele non UE, în ce condiții, costuri, efecte pentru actorii implicați și repercursiuni financiare pentru populație”, arată documentul.
N-au fost uitați ciobanii
Nu a fost uitată nici una dintre marile crize ce domină, zilele acestea, în agricultură: suspndarea exporturilor de ovine. „A doua prioritate din această săptămână presupune aprobarea cadrului legislativ pentru remedierea problemelor din sectorul ovin și caprin care sunt striviți între două eșecuri: un stat care n-a construit sistemul sanitar-veterinar cerut de un deceniu și o Comisie care a ales sancțiunea colectivă în locul regionalizării. Oierii plătesc factura ambelor”, se precizează în scrisoare.
În aceste condiții, fermierii solicită aprobarea unui pachet legislativ de sprijin financiar pentru sectorul ovin și caprin; plan profesionist pentru ieșire din criză, implicit recâștigarea încrederii Comisiei Europene și deblocarea exporturilor de ovine; plata urgentă a despăgubirilor pentru pesta micilor rumegătoare și compensarea integrală a pierderilor economice; despăgubiri pentru compensarea pierderilor economice cauzate de atacurile animalelor sălbatice protejate.
Cele 27 de organizații sunt: PRO AGRO (Federaţia Naţională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România), LAPAR (Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România), UNCSV (Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal), AFF (Asociația Forța Fermierilor), APCPR (Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România), BOVICOOP (Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Taurin), FCBR (Federația Crescătorilor de Bovine din România), ACV (Holstein RO – Asociația Crescătorilor de Vaci „Holstein RO”), ACVBR-SIM (Asociația Crescătorilor de Vaci „Bălțată Românească tip Simmental”), AGCTR (Asociația Generală a Crescătorilor de Taurine din România), ACBCR (Asociația Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România), AFR (Asociația Fermierilor din România), FAPPR (Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România), CFRO (Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă), ANGUS RO (Asociația Aberdeen Angus România), ACEBOP (Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine, Porcine din România), HORT INTEGRA (Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor Horticole din România), COOP RO (Asociația Națională a Cooperativelor Agroalimentare din România), ANTPAR (Asociația Națională a Tinerilor Producători Agricoli din România), ADR-FCB (Asociația Dialog și Reprezentare pentru Fermierii din Crișana-Banat), Federația Națională ROMOVIS, Asociația Țara Loviștei, ACO Dobrogea (Federația Crescătorilor de Ovine și Caprine din România), FOMR (Federația Oierilor de Munte din România), APC (Asociația Profesională a Ciobanilor), CAPRIROM (Federația Națională a Crescătorilor de Capre) și SFPR (Sindicatul Fermierilor Patrioți din România).
Unitate și gândire
Separat, a trimis o scrisoare deschisă și Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR), care atrage atenția asupra unui „fapt pe care nici tăcerea instituțională a lunilor de vară, nici presiunea calendarului parlamentar nu îl pot estompa: un proiect de strategie cu impact direct asupra a 3,5 milioane de fermieri din România nu poate fi validat printr-o dezbatere de fațadă, derulată în plină perioadă de concedii, fără participarea reală a celor care urmează să suporte costurile aplicării sale”.
„FAPPR susține, fără rezerve, obiectivul de conservare a biodiversității. Nu acesta este miezul dezacordului. Miezul dezacordului este modul în care România intenționează să transforme un angajament ecologic legitim într-un ansamblu de obligații cuantificate, cu termene ferme, impuse unui sector deja epuizat de crize succesive — fără studii de impact publicate, fără norme de aplicare cunoscute și fără garanția că vara aceasta, dedicată teoretic dezbaterii publice, va fi folosită pentru o analiză temeinică, și nu pentru validarea grăbită a unui text neterminat”, punctează Forumul.
„FAPPR nu poate accepta ca un asemenea precedent să devină regulă”, se arată în scrisoare.
De aceea, FAPPR solicită amânarea calendarului de adoptare până la reluarea activității parlamentare depline și până la parcurgerea unei consultări sectoriale complete, cu termene realiste de reacție pentru organizațiile profesionale, ceea ce ar depăși termenul PNRR.
FAPPR atrage atenția că strategia asumă ținte naționale ferme: reducerea cu 50% a riscului asociat pesticidelor, reducerea cu 50% a excesului de nutrienți, extinderea suprafeței ecologice la 25%, fără să publice metodologia de calcul, fără plafoane de compensare și fără un calendar al actelor normative subsecvente. „În aceste condiții, un fermier nu poate astăzi să știe ce i se va cere mâine, cu cât i se vor reduce randamentele sau ce sprijin financiar va primi în schimb. O strategie care intră în vigoare înaintea normelor sale de aplicare transferă întreaga incertitudine — și tot riscul — în sarcina exploatațiilor agricole”, se precizează în document.
Chiar dacă strategia anunță beneficii la aplicare, fermierii sunt convinși că lucrurile stau altfel. Potrivit acestora, obligațiile de mediu au termene ferme și indicatori impuși de la nivel internațional, în timp ce singurul instrument capabil să protejeze real producția — reabilitarea infrastructurii de irigații — este calificat chiar de autorii Strategiei drept având „relevanță limitată” (p. 17).
„Rezultatul acestei asimetrii este previzibil: un obiectiv ecologic legitim (protecția solului, apei și polenizatorilor) devine, în absența compensării, o presiune de conformare fără contrapartidă economică; o țintă de conversie ecologică de peste patru ori mai mare decât suprafața actuală (780.000 ha față de necesarul de peste 3.000.000 ha) devine un risc comercial pentru fermierii convertiți, în absența oricărei garanții de preț sau de piață de desfacere. Mai mult, restricțiile deja aplicate în siturile Natura 2000 devin un risc financiar cert, atâta vreme cât mecanismul de plăți compensatorii rămâne, potrivit chiar textului Strategiei, „necesar în continuare” — cu alte cuvinte, incomplet. Programul strategic de reziliență la secetă — irigațiile — rămâne marginal și condiționat suplimentar, exact în perioada în care apa devine principalul factor limitativ al producției naționale.
„Acesta este traseul pe care FAPPR îl semnalează public: de la un obiectiv de mediu susținut de întregul sector agricol, la un ansamblu de obligații necompensate care pot eroda ireversibil capacitatea de producție și securitatea alimentară a României”, susține documentul.
FAPPR are și o listă de revendicări pentru Parlamentul României și MADR. În primulrâns, vrea amânarea adoptării formei finale a Strategiei până la finalizarea unei consultări sectoriale reale, în afara perioadei de vacanță parlamentară; publicarea, anterior oricărui vot, a unui studiu de impact economic care să cuantifice efectele asupra veniturilor fermierilor și asupra producției naționale; publicarea metodologiei exacte de calcul a țintelor asumate și a normelor de aplicare, însoțite de un plan național de compensare; excluderea Programului Național de Reabilitare a Infrastructurii de Irigații din categoria măsurilor cu „relevanță limitată” și accelerarea finanțării acestuia; finalizarea și garantarea bugetară a mecanismului de plăți compensatorii Natura 2000 înaintea aplicării restricțiilor; acordarea unei perioade de tranziție de minimum 5 ani pentru fermele mici și mijlocii.
„FAPPR rămâne deschis unui dialog constructiv cu Parlamentul României, cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și cu celelalte autorități implicate, dar reafirmă: o strategie care privește 3,5 milioane de fermieri nu se adoptă în grabă, nu se dezbate formal și nu poate intra în vigoare înaintea propriilor sale norme de aplicare”, completează scrisoarea.