Acordul Mercosur a primit votul statelor membre UE în măsura în care acesta a putut fi aprobat; cinci state s-au opus, iar Belgia s-a abținut. România și-a dat acordul pentru Mercosur, fapt ce a dus la aprige dispute în spațiul public. PSD a condamnat decizia României, prezentată de președintele Dan, pentru că fermierii ar urma să fie puternic afectați. E drept, aceștia reprezintă, tradițional, bazinul electoral al PSD, partid aflat într-o scădere accentuată de popularitate. Cu Mercosur, cel mai probabil, fermierii vor avea de înfruntat dificultări, dar, per total, România ar avea de câștigat, pentru că se deschide o piață importantă, dacă nu direct pentru produsele românești, măcar pentru statele cu industrii pentru care lucrează angajații români.
Consiliul a adoptat astăzi două decizii de autorizare a semnării Acordului de parteneriat UE-Mercosur (APEM) și a Acordului comercial interimar (ATI) dintre UE și Mercosur, se arată într-un comunicat de presă al Executivului comunitar. Acordurile vor necesita aprobarea Parlamentului European înainte de a putea fi încheiate oficial de către Consiliu. De asemenea, va fi necesară ratificarea de către toate statele membre ale UE pentru ca APEM să intre în vigoare.
Documentul prevede și garanții bilaterale. „Având în vedere procesul legislativ în curs privind un regulament dedicat privind salvgardările Mercosur, decizia Consiliului introduce dispoziții specifice care garantează că UE poate aborda rapid perturbările pieței care decurg din importurile de produse agricole sensibile”, precizează comunicatul.
Până la adoptarea oficială a cadrului legislativ permanent în urma negocierilor dintre Consiliu și Parlamentul European, Comisia va fi împuternicită să aplice măsuri de salvgardare bilaterale în temeiul Acordului Internațional de Comerț (ITA) pentru produsele agricole, iar cerințe sporite de monitorizare se vor aplica produselor supuse contingentelor tarifare. Statele membre pot solicita Comisiei să inițieze anchete de salvgardare, iar Comisia va fi obligată să informeze Consiliul în mod complet și în timp util cu privire la orice măsură de salvgardare preconizată.
„Aceste dispoziții temporare asigură un nivel ridicat de protecție pentru fermierii și sectoarele agroalimentare din UE în perioada de tranziție”, completează documentul.
Președintele României susține acordul
România a votat în favoarea acordului Mercosur. Împotrivă au fost Polonia, Franţa, Austria, Irlanda şi Ungaria, iar Belgia s-a abţinut, dar insuficient pentru constituirea unei minorităţi de blocaj.
„Prin acest acord, care va duce la crearea uneia dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, ţările europene îşi cresc prezenţa într-o regiune comercială importantă, iar România va avea astfel oportunitatea de a exporta produse scutite de taxele vamale ridicate care erau aplicate până în prezent”, a declarat președintele României pe pagina sa de Facebook. Nicuşor Dan spune că a fost implicat activ, în ultimele săptămâni, în negocieri cu ceilalţi lideri europeni, „astfel încât România şi UE să aibă beneficii comerciale în sectoare economice importante, dar în acelaşi timp să fie susţinuţi fermierii români şi comerţul cu produse agroalimentare”.
„Pentru sectoarele agricole sensibile, am obţinut, în urma discuţiilor succesive cu omologii europeni, o serie de concesii importante faţă de forma iniţială a acordului. Acordul cu Mercosur prevede eliminarea taxelor vamale pentru 91% din toate produsele importate din UE, iar România va putea exporta avantajos produse din sectoare importante precum echipamente de transport, în special componente auto, aparate şi dispozitive mecanice şi electrice, produse metalice, materiale textile”, a explicat preşedintele. Totodată, conform şefului statului, noul acord va genera şi creşterea exporturilor de servicii din România către Mercosur şi va spori accesul ţării noastre la materii prime critice, un aspect esenţial din perspectivă strategică, pentru că se reduce astfel dependenţa de alte surse care pot folosi această dependenţă ca instrument de presiune politică.
Chiar și agricultura românească va putea beneficia de scăderea taxelor vamale la exportul în cele patru state. Cât privește spectrul importurilor masive de produse agroalimentare din America ltină, fermierii români ar urma să fie protejați. „Sunt prevăzute limitări ale liberalizării, prin limitarea cantităţilor care pot fi importate la tarife vamale reduse – la carne de vită maximum 1,5% din producţia anuală a UE, la carne de pasăre 1,3%, iar tot ce depăşeşte aceste cantităţi va fi importat cu tarifele vamale în vigoare astăzi. Totodată, a fost inclusă o măsură suplimentară de protecţie prin introducerea clauzei bilaterale de salvgardare, care funcţionează de fapt ca o frână de mână ce poate fi activată oricând, importurile unui produs cresc brusc şi pun în pericol producătorii autohtoni”, spune preşedintele. Aceste măsuri de protecție pot funcționa doar în măsura în care sectoarele vizate țin o socoteală exactă a propriei producții.
În privinţa pesticidelor sau a altor substanţe, totul trebuie produs la standardele înalte ale UE pentru a putea fi importat aici, a mai arătat preşedintele. În plus faţă de conţinutul acordului, inclusiv ca urmare a solicitărilor României de adoptare de măsuri la nivelul UE pentru susţinerea propriilor fermieri, a evidenţiat Nicuşor Dan, Comisia Europeană va devansa pentru Politica Agricolă Comună o sumă adiţională de până la 45 de miliarde euro din marja de flexibilitate.
Solicitările ministrului român al Agriculturii
În această dimineață, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a ținut să transmită solicitările pe care le-a făcut celor trei comisari, ai Agriculturii, al Comerțului și cel pentru Sănătatea și Bunăstarea Animalelor, prezenți în perioada 7 – 8 ianuarie 2026 la Reuniunea miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană.
În cadrul întâlnirii, cu privire la Acordul UE – Mercosur, ministrul Agriculturii Florin Barbu a solicitat ca semnarea acestuia să garanteze că importurile din state terțe respectă standardele echivalente celor aplicabile fermierilor din UE, inclusiv în domeniul siguranței alimentare, protecției mediului, utilizării pesticidelor sau bunăstării animalelor, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Agriculturii.
„Poziția mea și a fermierilor români nu s-a schimbat, cu privire la Acordul UE – Mercosur. Consider că sunt necesare studii suplimentare aprofundate în legătură cu impactul acestui acord asupra întregului sector agricol. Fermierii europeni suportă deja costuri ridicate pentru conformarea la standardele UE. De aceea, este obligatoriu să ne asigurăm că produsele care vor intra pe piața europeană respectă standardele fitosanitare și sanitar-veterinare, prin testarea acestora în laboratoarele fiecărui stat membru”, a declarat ministrul Florin Barbu.
Suplimentar, ministrul Barbu a solicitat ca Acordul UE-Mercosur să conțină o clarificare a instrumentelor de protecție, inclusiv a mecanismelor de salvgardare pentru produsele sensibile, precum și modalități de aplicare efectivă a acestor instrumente.
„Susțin pe deplin amendamentele depuse în Parlamentul European care prevăd posibilitatea suspendării acordului în situația în care se constată o depășire a volumului de importuri în condiții preferențiale cu 5% față de media ultimilor 3 ani sau în situația în care se constată o afectare a prețurilor cu mai mult de 5% față de media ultimilor 3 ani. În acest sens, este util ca fiecare stat membru să aibă posibilitatea să licențieze operatorii economici care realizează operațiunile de import-export de produse agroalimentare”, a subliniat ministrul Florin Barbu.
În ceea ce privește viitoarea Politică Agricolă Comună, ministrul Barbu a transmis că România se opune în continuare integrării PAC într-un Plan Unic sau Fond Comun, soluție care nu aduce simplificare, ci generează povară administrativă suplimentară și diluarea sprijinului financiar. Iar referitor la CBAM – Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră, propunerea României susținută de ministrul Agriculturii este excluderea sau scutirea îngrășămintelor de la aplicare, având în vedere rolul lor esențial în asigurarea producției și securității alimentare sau, cel puțin, amânarea aplicării pentru acest sector, până la operaționalizarea sistemelor de referință și achiziție.
Supărarea PSD
Anunțul făcut de președintele Nicușor Dan cu privire la poziția României față de Mercosur a nemulțumit PSD, care a punctat pe impactul negativ pe care acest acord îl va avea asupra fermierilor români. Nu au fost amintite alte consecințe asupra economiei naționale, pozitive sau negative.
PSD „a condamnat ferm decizia Ministerului de Externe de a mandata reprezentantul României din COREPER să voteze în favoarea Acordului comercial UE-Mercosur, în absența unor clauze clare care să garanteze că fermierii români vor fi protejați de importurile din America Latină”, se arată într-un comunicat de presă al partidului.
Poziția PSD este de înțeles. Agricultorii reprezintă bazinul electoral tradițional al PSD, iar susținerea lor poate duce la ceva creșteri în sondaje. De fapt, supărarea PSD a fost direcționată către partenerii de coaliție care au luat decizia de a susține acordul, nu împotriva Mercosur efectiv.
Oricum, garanțiile invocate sunt după cum sunt emise de către cele două părți din România: PSD și ministrul Agriculturii, membru PSD, pe de o parte, și președintele Dan și ceilalți membri ai coaliției de guvernare, de cealaltă parte; UDMR nu și-a prezentat poziția. Dacă primii susțin că aceste garanții nu există, cea de a doua parte declară că a negociat acest garanții. În plus, și oficialii de la Bruxelles se jură că au grijă să aplice măsuri de protecție a tuturor agricultorilor comunitari.
Mercosur
Acordul cu partenerii Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay) va crea cea mai mare zonă de liber schimb din lume, acoperind o piață de peste 700 de milioane de consumatori. UE este al doilea cel mai mare partener al Mercosur în comerțul cu mărfuri, reprezentând aproape 17% din comerțul total al Mercosur în 2024. Negocierile pentru un acord de asociere UE-Mercosur au început în 1999. Acestea s-au încheiat la 6 decembrie 2024 și au dus la două instrumente paralele, distincte din punct de vedere juridic: Acordul de parteneriat UE-Mercosur (APEM), care combină pilonii dialogului politic, cooperării și comerțului, și Acordul comercial interimar (ATI), care conține angajamentele comerciale și de investiții, concepute să se aplice înainte de intrarea în vigoare a APEM.