Plafonarea adaosului comercial pentru produsele alimentare de bază nu-și mai are rostul, pentru că a fost stabilizată creșterea prețurilor, este concluzia analizei făcute de Consiliul Concurenței. Din 2023, când a fost introdusă măsura, marile lanțuri de magazine și-au adaptat politice, asfel încât să nu le scadă profiturile. Au reușit, la început prin creșterea prețului altor produse, alimentare și nealimenrae, și prin dezvoltarea mărsilor proprii, unde puteau controla mult mai bine costurile și adaosul comercial. Astfel că, ponderea acestor produse, marcă proprie, a crescut semnificativ în oferta de la raft, ajungând să fie și un element de presiune în negocierile cu ceilalți furnizori.
Ca urmare a plafonării adaosurilor la anumite categorii de produse alimentare (prin OUG nr. 67/2023 și actele normative ulterioare), Consiliul Concurenței a monitorizat evoluția la raft a prețurilor acestor produse. Rezultatele analizelor Consiliului Concurenței au arătat că produsele stipulate în actul normativ au înregistrat, în majoritatea cazurilor, reduceri de prețuri. Astfel, „cel puțin pentru scopul urmărit, și anume scăderea prețurilor produselor alimentare de bază, Ordonanța a produs efecte pozitive la nivelul consumatorilor finali”, se arată în analiza făcută de Consiliul Concurenței „Evoluția concurenței în sectoare cheie”.
Pe de altă parte, autoritatea de concurență a analizat și varianta prin care marjele de profit mai reduse, ca efect al reglementării, ar fi putut fi recuperate prin prețul practicat la alte categorii de produse comercializate de retaileri. „S-a constatat faptul că pierderile de profitabilitate înregistrate la nivelul produselor ce fac obiectul reglementării ar fi fost recuperate prin creșterea profitabilității, inclusiv prin majorarea prețurilor, pentru alte produse, alimentare și nealimentare”, se arată în analiză.
„Practic, o plafonare pe termen lung a adaosurilor sau prețurilor pentru anumite categorii de produse va genera un efect de contagiune spre alte categorii și piețe, cu efecte imprevizibile”, susține Consiliul Concurenței.
Autoritatea a atras atenția că o măsură ce contravine Legii concurenței, precum limitarea adaosului comercial, este justificată doar de situații absolut excepționale, precum: situații de criză, dezechilibru major între cerere și ofertă sau o disfuncționalitate evidentă a pieței. Iar durata de aplicare nu poate depăși 2 ani. În aceste condiții, schema de sprjin se aplică de mai mult timp decât permite legea, „amplificând, prin urmare, riscurile de a genera efecte nefavorabile asupra pieței și a conduce la adaptări nedorite ale jucătorilor”, se mai arată în analiză.
Dezvoltare cu orice preț
Consiliul Concurenței a analizat și ponderea mărcilor proprii și ponderea produselor românești la nivelul cheltuielilor de achiziție (fără TVA) ale celor mai importanți retaileri. S-a constatat că produsele românești au o pondere mai mare decât cea a produselor de proveniență străină, având un trend ușor crescător (urcând de la 50,4 în anul 2021, la 52,1% în anul 2024).
În ceea ce privește produsele alimentare, ponderea produselor românești este mai ridicată, fiind, probabil, influențată și de perisabilitatea produselor.
La nivelul mărcilor proprii, se poate observa faptul că produsele de proveniență străină au o pondere ușor mai mare.
Analizele autorității de concurență au evidențiat faptul că produsele de marcă proprie tind să fie mai ieftine (costuri de achiziție și prețuri de vânzare la raft mai mici), iar retailerii tind să practice adaosuri mai scăzute (cel puțin la nivelul categoriilor de bunuri alimentare de bază).
„Această strategie, bazată tot mai mult pe dezvoltarea de mărci proprii, oferă retailerilor mai mult control privind prețurile (care sunt mai scăzute în cazul produselor de marcă proprie), însă poate genera efecte imprevizibile pe piețele de furnizare, unde poate determina un grad mai mare de dependență a furnizorilor în relația cu retailerii”, susține Consiliul Concurenței.
Cea mai interesantă constatate a autorității de concurență se referă Contrar observațiilor realizate la nivelul categoriilor de bază, adaosurile la produsele de marcă proprie sunt mai mari decât la nivel general.
Datele generale arată că produsele românești au o pondere puțin mai mare decât cea a produselor de proveniență străină, având un trend ușor crescător (de la 50,4% în anul 2021, la 52,1% în anul 2024). În ceea ce privește produsele alimentare, ponderea produselor românești este mai ridicată, fiind, probabil, influențată și de perisabilitatea produselor (creștere de la 55,7% în 2020, la 56,1% în 2024).
„Mărcile proprii le conferă retailerilor un grad sporit de adaptabilitate (potențial în detrimentul jucătorilor mai mici) și le întărește capacitatea de a se conforma măsurilor de plafonare a adaosului, inclusiv prin recuperarea adaosului la nivelul altor categorii de produse. În plus, prelungirea plafonării adaosurilor și creșterea ponderii mărcilor proprii în vânzările retailerilor pot conduce la afectarea unor piețe în ansamblu (ex. pe măsură ce retailerii acaparează o cotă tot mai importantă din anumite piețe, producătorii/procesatorii își pot pierde independență și din motivația de a inova)”, susține analiza. Cât privește lanțurile mari, acestea dețin o putere semnificativă de negociere față de furnizori, ceea ce poate genera un risc privind eventuale practici care pot influența negativ concurența de pe piețele din amonte, cmpletează comunicatul.