Persoanele care au terenuri agricole, dar nu le folosesc, ar trebui penalizate, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu, prezent la deschiderea şedinţei de marţi a Bursei de Valori Bucureşti.
Întrebat de presă despre discuţiile de la Ministerul Agriculturii cu privire la impozitarea terenurilor agricole necultivate, ministrul a spus că susţine această propunere.
„Deocamdată nu am discutat cu ministrul Agriculturii, dar sunt susţinătorul ideii de penalizare a celor care au terenuri agricole, însă nu le folosesc. Eu sunt un partizan al impozitării terenurilor agricole şi o penalitate pentru cei care nu exploatează terenurile agricole ar putea să apară. Din punctul meu de vedere, este bine-venită. Susţin acest model de penalizare pentru cei care deţin terenuri agricole fără să le utilizeze”, a declarat Vlădescu.
Recent, ministrul Finanţelor a declarat că nu există discuţii pentru introducerea de noi impozite în agricultură, însă este necesară taxarea exploataţiilor agricole neînregistrate. El a arătat atunci că problema în agricultură nu constă în nivelul impozitelor aplicate, ci în gradul de colectare a acestora.
România deţine circa 14,7 milioane de hectare de teren agricol, din care 9,4 ha de teren arabil.
Metode de a ocoli „amenda”
De remarcat, înainte de aderarea la Uniunea Europeană (UE), România a devenit un adevărat “El Dorado” pentru investitori din ţările comunitare, care s-au apucat să cumpere pământ arabil. Preţul era foarte atrăgător, de regulă de 10 ori mai mic decât în ţările lor de origine. Intenţia multora nu era de a face agricultură, de a cultiva ceva, ci de a încasa subvenţiile pe care UE le acordă deţinătorilor de pământ. Interesant este faptul că aceste subvenţii nu se acordă pentru susţinerea producţiei, ci pentru respectarea unor condiţii de protecţia mediului, specifice în agricultură (de exemplu, interzicerea culturilor prăşitoare pe terenuri în pantă mai mare de 12 grade). Astfel, deţinătorii de terenuri încasează bani comunitari fără a fi obligaţi să lucreze terenul, ceea ce foarte mulţi investitori străini au şi făcut, mulţumindu-se cu profiturile din subvenţii, fără a cheltui, practic, nimic. De altfel, chiar dacă statul vrea să penalizeze “culturile de buruieni”, deţinătorii acestora pot foarte bine ocoli “amenda” prin explicaţii ştiinţifice, în beneficiul agriculturii: lasă terenul să se odihnească, 4-5 ani, pentru că vor să-l folosească pentru alte culturi, mai pretenţioase (de exemplu, pentru legumicultură).