Agenţia română pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a organizat o vizită de informare la zece proiecte de succes din Creta, finanţate prin Programul de Dezvoltare Rurală (PDR) din Grecia – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. Comisia Europeană a promovat astfel de schimburi de experienţă pentru ca statele membre să aplice ce cele mai bune soluţii pentru atingerea ţintelor stabilite prin PDR.
Toate cele 10 proiecte incluse în programul AFIR ce vizează investiţii agricole ale fermierilor cretani sunt destinate turismului. De altfel, insula grecească trăieşte şi se dezvoltă în principal din resursele generate de turism, ceea ce explică şi tendinţa investiţiilor de a servi tocmai acestui domeniu.
În cadrul documentării, au fost vizitate trei pensiuni, două fabrici de ulei, o stână, un atelier de dulgherie, o cramă şi o făbricuţă care produce produse pe bază de miere.
Ca regulă generală de finanţare, proiectele cretane au beneficiat de subvenţii de 50% din valoarea eligibilă a proiectelor, iar sumele solicitate sunt ceva mai mici decât cele permise de Programul Naţional de Dezvoltare Rurală din România. De altfel, specificul fiecărei ţări şi interesele naţionale au trasat condiţiile şi domeniile subvenţionate din bani comunitari. Şi tot ca regulă, nescrisă, pentru derularea acestor proiecte, investiţiile sunt afaceri de familie, unde sunt implicate numai rudele.
Mai toţi beneficiarii de proiecte au atras atenţia asupra birocraţiei în ceea ce priveşte depunerea, monitorizarea şi decontarea proiectelor. Unii au menţionat că termenul de la depunerea cererilor de plată şi primirea banilor efectiv a fost foarte mare, chiar şi de 5 luni. Aici, România se poate spune că a devansat Grecia, vechi stat membru, pentru că termenele naţionale au fost reduse simţitor.
Pensiuni de lux
Cât despre proiectele care au vizat construirea de pensiuni sau extinderea lor, trebuie remarcat faptul că grecii au o altă viziune asupra acestor facilităţi turistice. Dacă în România o pensiune seamănă izbitor cu un mic hotel, în Creta o pensiune este formată din mai multe case individuale, cu toate facilităţile la dispoziţie. Cea mai interesantă pensiune, cotată ca fiind de lux, era compusă din trei case, fiecare dotată inclusiv cu grătar şi piscină proprii. Toată investiţia s-a ridicat la aproximativ 430.000 de euro, din care jumătate fonduri publice (75% bani UE şi 25% de la statul grec).
Există şi investiţii în pensiuni care ajung la 2 milioane de euro, care au plecat de la o investiţie iniţială de 360.000 de euro, din care jumătate fonduri publice. Complexul turistic a ajuns la peste 20 de căsuţe individuale, cu o serie de facilităţi ce ajung chiar la constituirea unei mini-grădini zoologice. Ceea ce presupune că turiştii ajunşi acolo au tot confortul pe care şi-l doresc. Preţul pentru închirierea unei camere porneşte de la 60 de euro pe noapte.
De altfel, principalii clienţi ai pensiunilor sunt turiştii străini, nu grecii, nemţii deţinând supremaţia, dar vin şi din Franţa şi Danemarca, de exemplu.
Nemulţumirile ciobanilor
Programul de documentare a prevăzut şi o vizită la o stână de oi, proprietarii accesând fondurile europene pentru un adăpost pentru anumale. Valoarea proiectului nu a fost mare, de aproximativ 84.000 de euro, din care jumătate fonduri publice. Creşterea animalelor în Creta este o ocupaţie care necesită multă imaginaţie, pentru că iarba lipseşte aproape cu desăvârşire.Totuşi, ciobanul investitor şi cei trei fii ai săi au 1000 de oi, care produc aproximativ 100 de tone de lapte pe an, plus 11-15 tone de carne de oaie. Cam tot atât lapte cât se obţine şi în România, dar unde iarba nu lipseşte.
Problemele cu care se confruntă crescătorii de animale greci nu diferă cu mult de cele ale românilor. Cea mai mare nemulţumire a ciobanilor se referă la preţul laptelui, considerat prea mic – 0,95 euro/litru. După părerea lor, preţul corect ar fi de 1,5 euro/litru, comparativ cu România, unde achiziţia se face la 0,9 lei/litru, în medie. Ciobanii au reclamat şi discriminarea la care sunt supuşi, prin preţuri, faţă de crescătorii de animale din nordul Greciei, unde furajele sunt mult mai ieftine, pentru că nu mai înglobează şi costurile cu transportul maritim, cum este cazul în Creta.
Sancţiunile au gonit ruşii din Creta
Una dintre cele mai interesante investiţii cu fonduri europene este o cramă cu destinaţia declarată – turismul. Un jurnalist reprofilat pe viticultură a construit crama care a reuşit să adune, într-un singur an, 12.000 de vizitatori. Producţia de vin nu este mare, de doar 100.000 de sticle de pe cele 20 ha de viţă de vie. Proprietarul ştie să-şi vândă marfa şi face trimitere la tradiţia de 4000 de ani în cultivarea viţei de vie în Creta, care are terenuri propice pentru producerea de vin. Toată investiţia a fost de peste 3 milioane de euro, din care jumătate au fost fonduri europene, 25% fonduri proprii şi 25% împrumuturi bancare, susţine proprietarul. Proiectul a fost depus în 2008, în 2009 a fost semnat, iar în 2010 s-a finalizat. Cât despre împrumutul bancar, dobânzile sunt mari, dar tot ceva mai mici decât în România. Potrivit beneficiarului, la început dobânda bancară a fost de 7,5%, pentru ca ea să scadă la 4-4,5%.
Cea mai mare problemă a proprietarului o reprezintă, după cum a declarat, consecinţele sancţiunilor impuse de Uniunea Europeană şi restul lumii împotriva Rusiei. Aceste măsuri au afectat populaţia Rusiei care nu mai dispune de veniturile necesare pentru vacanţe în străinătate, ruşii fiind principalii turişti ai Cretei. În aceste condiţii, prin reducerea numărului de vizitatori la cramă, încasările au scăzut până la jumătate. În plus, nici tavernele nu mai achiziţionează vin îmbuteliat, preferându-l pe cel vrac, mult mai ieftin.
Ulei cretan la Bucureşti
Cea mai mare investiţie vizitată a fost o fabrică de ulei, înfiinţată în secolul XIX. Tot pământul Cretei, acolo unde este posibil, este plin de măslini, astfel că principala activitate agricolă a insulei vizează tocmai livezile de măslini. Agricultorii au depăşit faza prin care plantarea măslinilor era cea mai profitabilă pentru că aceştia rezistă la secetă. În prezent, insula este plină de furtunuri cu care se udă măslinii, ca să nu se piardă apa. Fabrica vizitată este una dintre cele mai mari din Grecia, prelucrând producţia de măsline de pe o rază de 30 km în jur. De altfel, fabrica mai colaborează cu alţi peste 3000 de proprietari, ceea ce permite obţinerea unei cantităţi de 1500 de tone de ulei anual. Toate tipurile de ulei sunt destinate turiştilor, dar şi comerţului larg, astfel că uleiul cretan ajunge şi la un magazin din Bucureşti.
Grecia a dispus prin programul PDR 2007-2013 de suma de 5,95 miliarde de euro pentru proiecte şi investiţii în mediul rural, din care 3,9 miliarde de euro din contribuţia europeană şi 0,83 miliarde contribuţia naţională, la care se mai adaugă şi 1,2 miliarde de euro contribuţia privată. Cu o suplimentare de 211,3 milioane de euro, obţinută în anul 2009, s-a majorat bugetul total al PDR la 6,024 miliarde de euro, la beneficiari ajungând efectiv 64,5% din sumă.
Campanie de informare
Agenţia română pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a organizat o vizită de informare în Creta, pentru prezentarea unor proiecte de bună practică finanţate din fonduri europene. La acest eveniment au participat George Turtoi, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Nicoale Popa, directorul general adjunct al AFIR, experţi din Agenţie, presă, reprezentanţi ai Grupurilor Locale de Acţiune (GAL) şi chiar profesori universitari. Astfel de schimburi de experienţă sunt promovate de Comisia Europeană pentru ca statele membre să aplice cele mai bune soluţii pentru atingerea ţintelor stabilite prin Programele Naţionale de Dezvoltare Rurală.
Vizita AFIR în Creta face parte din proiectul “Organizarea sesiunilor tematice şi vizite de lucru pentru informarea publicului ţintă”, prin care se realizează campania pentru acordarea informaţiilor specifice derulării proiectelor finanţate cu fonduri europene acordate prin PNDR. Campania AFIR se derulează sub denumirea Euro Agricultura – Reţeaua Naţională a Multiplicatorilor de Informaţii despre PNDR, având sloganul “Împreună creştem satul românesc”.