Acasă Analize “Tutungii” au cele mai mari lefuri din România  

“Tutungii” au cele mai mari lefuri din România  

de M G

tigariConform Institutului Naţional de Statistică (INS), angajaţii din sectorul fabricării produselor din tutun au cel mai mare câştig salarial mediu brut din ţară: aproape 100 milioane lei vechi pe lună! Pe de altă parte, compania de cercetare Novel a anunţat că piaţa neagră a ţigaretelor continuă să crească “precum Făt Frumos“: cu15,8% în luna martie, cel mai mare din ultimii doi ani şi jumătate!

În luna martie 2014, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 2.356 lei, cu 4,9% mai mare decât în luna februarie 2014, se arată într-un comunicat al INS. Câştigul salarial mediu nominal net a fost de 1.706 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 80 lei (4,9%). Cel mai mare câştig salarial mediu brut s-a înregistrat în sectorul fabricării produselor din tutun – 9.922 lei noi (7.281 lei “în mână“, după plata taxelor), ceea ce reprezintă o creştere de 55,3% faţă de luna gfebruarie, când câştigul brut a fost de 6.391 lei.

Cel mai mic salariu s-a înregistrat în domeniul hoteluri şi restaurante (970 de lei net). În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în domeniul învăţământului (2,6%), în sănătate şi asistenţă socială (1,7%) şi în administraţie publică (0,8%).

În raport cu evoluţia preţurilor de consum, indicele câştigului salarial real pentru luna martie 2014, faţă de luna precedentă, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 104,9%.

“În luna martie 2014, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna precedentă ca urmare a acordării de premii ocazionale (inclusiv premii trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite ori pentru Sărbătorile de Paşte), sume din alte fonduri (inclusiv tichete de masă, tichete cadou şi de vacanţă), realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte).

Creşte contrabanda cu ţigări

Pe de altă parte, piaţa neagră a ţigaretelor continuă să crească, înregistrând un nivel de 15,8% în luna martie, cel mai mare din ultimii doi ani şi jumătate, după ce, în luna ianuarie, a înregistrat un nivel de 15,7%, conform datelor companiei de cercetare Novel.

“Contrabanda cu ţigarete loveşte din nou regiunile nord-est (32,4%) şi vest (30,8%), ambele înregistrând creşteri semnificative de 8,2 puncte procentuale, respectiv 9,7 puncte procentuale şi devenind astfel cele mai afectate de comerţul ilegal. În regiunea sud, contrabanda creşte pentru a treia oară consecutiv, ajungând la 7,6%, în timp ce Bucureşti înregistrează o scădere de 7,2 puncte procentuale, situându-se la 6,6%. Din punct de vedere al provenienţei, conform timbrului aplicat pe pachet, produsele «Cheap Whites» deţin cea mai mare pondere din piaţa neagră, şi anume de 45,9%, continuând tendinţa de creştere. De asemenea, produsele cu timbru de Ucraina şi Moldova au intrat în martie pe un trend de creştere. Pe de altă parte, se înregistrează scăderi importante pentru produsele cu timbru de Serbia (-5,8 puncte procentuale, până la 0,7 %) şi cele destinate Duty Free (-7 puncte procentuale, până la 1,9%)“, a declarat Marian Marcu, directorul companiei de cercetare Novel Research, într-un comunicat de presă.

“Faptul că, în martie, contrabanda a continuat să crească, după majorarea bruscă din ianuarie, nu poate decât să ne îngrijoreze, mai ales dacă ţinem cont că diferenţa dintre preţurile de pe piaţa legală şi cele de pe piaţa neagră este de circa 5 lei. Suntem însă încrezători că eforturile autorităţilor, sprijinite şi de producătorii de tutun, vor reuşi să reducă piaţa neagră. Ponderea produselor traficate ilegal provenite din Serbia a scăzut şi datorită campaniei de informare a publicului în privinţa efectelor profund negative ale contrabandei, derulată de Poliţia de frontieră, cu sprijinul JTI, în judeţe din sud-vestul ţării. O campanie similară, desfăşurată în zona de nord-vest, în perioada noiembrie 2013- martie 2014, a contribuit, de asemenea, la scăderea pieţei negre în regiune, de la aproximativ 22% la finele anului trecut la circa 11% în martie. Vom continua şi pe viitor să susţinem astfel de campanii, următoarea fiind programată să demareze în această lună pe graniţa de est, dat fiind că este nevoie ca societatea în ansamblu să fie informată cu privire la un fenomen care ne afectează pe toţi“, a declarat Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria, transmite Agerpres.

Politica fiscală impredictibilă dăunează la buget

Această creştere, chiar dacă este vorba doar despre 0,1 puncte procentuale, reprezintă încă o dovadă că este mult mai dificil ca efectele în lanţ ale unei politici fiscale impredictibile să fie oprite, decât să fie prevenite prin coerenţă şi stabilitate, apreciază Adrian Popa, director Corporate & Regulatory Affairs, BAT România.

“Decizia neplanificată de a indexa cursul de schimb stabilit pentru plata accizei, la care s-a adăugat majorarea anuală din aprilie, au avut ca efect mărirea preţurilor la ţigarete, determinând adâncirea diferenţei dintre preţurile produselor legale şi ale celor ilegale. Ca urmare, după cum se vede, trendul crescător din luna ianuarie se păstrează şi în martie. Orice creştere a pieţei negre cere eforturi şi dotări suplimentare din partea autorităţilor competente în combaterea contrabandei. Acestor eforturi, care presupun  costuri, li se adăugă pierderile la buget, rezultate din neplata accizelor şi taxelor. Reamintesc că un punct procentual recuperat din contrabandă înseamnă încasări suplimentare de circa 35 de milioane de euro la bugetul de stat“, a spus Adrian Popa.

După schimbarea cursului la care se calculează acciza şi indexarea acestuia -modificări reflectate în preţul produselor din tutun în România – piaţa neagră a luat avânt mult peste media europeană de aproximativ 10%, a arătat Sorana Mantho, director Corporate Affairs, Philip Morris România şi Bulgaria.

“Creşterea rapidă a nivelului contrabandei reflectă în mare măsură sensibilitatea pieţei la schimbări neprogramate de creştere a accizei şi dificultatea corelării politicii fiscale cu procesele complexe de reorganizare a autorităţilor responsabile de combaterea contrabandei. În ianuarie, imediat după aplicarea măsurii s-a văzut un prim impact în majorarea contrabandei. În martie, am constatat că trendul se menţine. Orice extindere a pieţei negre determina reducerea vânzărilor legale şi pierderi la bugetul de stat, în timp ce reducerea comerţului ilegal cu ţigarete nu se realizează uşor şi presupune eforturi susţinute, ale căror efecte, din păcate, nu sunt imediate“ a afirmat Sorana Mantho.

În opinia celor trei producători de tutun, în vederea reducerii pieţei negre este necesară, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de contrabandă cu ţigarete, clarificarea situaţiei la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria şi Bulgaria şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară în zona de competenţă a acestora (pieţe, oboare, staţii de metrou).

Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după sectorul petrolier. În 2013, companiile de tutun au virat la buget peste 2,6 miliarde euro, reprezentând accize, TVA, taxe şi contribuţii. Exporturile de produse din tutun şi tutun brut au crescut cu 11,5%, de la 476 milioane euro în 2012, la 531 milioane euro în 2013, reprezentând circa 1,1% din totalul exporturilor. Importurile s-au menţinut în 2013 la acelaşi nivel ca şi în 2012, de 260 milioane euro.

din aceeasi categorie

Comentează

* By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.