„Rățișoara porumbului”, dăunător extrem de putenic, a ajuns în atenția Organizației Europene și Mediteraneene pentru Protecția Plantelor (EPP), ceea ce înseamnă că această problemă importantă pentru fermieri și-ar putea găsi rezolvarea. Alianța pentru Agricultură și Cooperare, împreună cu autoritățile statului și Institutul de la Fundulea, a depus toate eforturile pentru îndreptarea situației. Problema a apărut când Comisia Europeană a interzis folosirea neonicotinoidelor, singurele produse care puteau combate cu succes acest dăunător, prezent în special în România, nu și în statele comunitare vestice. Între timp, CE a deschis și o procedură de infringement împotriva țării noastre, pentru că a continuat acordarea derogărilor în vederea folosirii neonicotinoidelor. Se consideră că acestea afectează albinele.
„Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) salută decizia Organizației Europene și Mediteraneene pentru Protecția Plantelor (EPPO) de a include pe agenda sa elaborarea unui standard tehnic dedicat evaluării eficacității insecticidelor împotriva Tanymecus spp., dăunător devastator pentru culturile de porumb și floarea-soarelui.”, se arată într-un comunicat de presă al AAC. În cele din urmă, România a desemnat, un expert entomolog în cadrul EPPO pentru elaborarea standardui tehnic pentru Tanymecus dilaticollis, numit popular „rățișoara porumbului”.
Potrivit comunicatului, această realizare este rezultatul unui efort susținut de ani de zile și marchează un moment istoric pentru agricultura din sud-estul Europei, în special pentru România, Bulgaria și Ungaria, zonele cele mai afectate de acest dăunător. „Este o reușită crucială pentru care Alianța pentru Agricultură și Cooperare, prin LAPAR, în calitate de organizație responsabilă de dosar, a depus eforturi constante, tehnice și instituționale”, precizează comunicatul.
Eforturile depuse de fermieri pentru rezolvara situației au fost determinate de faptul că Tanymecus dilaticollis provoacă anual pierderi semnificative în culturile de porumb și floarea-soarelui din România. Distribuția acestui dăunător este geografic limitată — fiind prezent în principal în sud-estul Europei (România, Bulgaria, Ungaria) și, biogeografic, în zonele de stepă din Republica Moldova, Ucraina și până în regiunea Caucazului. AAC atrage atenția că, pentru majoritatea statelor membre UE, acest dăunător nu reprezintă o prioritate, ceea ce a îngreunat recunoașterea problemei la nivel european și a blocat, timp de ani, accesul României la soluții eficiente de combatere.
„Odată adoptat standardul EPPO, Tanymecus dilaticollis va fi recunoscut oficial ca problemă fitosanitară severă, iar România va putea fundamenta științific solicitările de derogări pentru utilizarea insecticidelor de tip neonicotinoid în zonele cu presiune ridicată — în condițiile în care, în prezent, nu există alternative cu eficacitate comparabilă”, arată documentul.
Chiar și AAC recunoaște că „elaborarea acestui standard a fost posibilă datorită unei convergențe rare și remarcabile între instituții, știință și mediul asociativ”. Institutul de Cercetare pentru Protecția Plantelor (ICDPP) a realizat documentul tehnic inițial care a convins EPPO de necesitatea stabilirii unui standard dedicat pentru Tanymecus spp. Fermierii organizați în AAC au monitorizat anual culturile afectate, au completat fișe de observații directe în câmp, iar aceste date au reprezentat baza factuală care a susținut elaborarea draftului tehnic. Iar între procesul a fost posibil ca urmare a colaborării dintre Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF), care a asigurat transmiterea oficială către EPPO, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Educației și Cercetării și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea
”AAC adresează mulțumiri speciale dr. ing. Emil Georgescu, cercetător în cadrul INCDA Fundulea și expertul desemnat de România în grupul de lucru EPPO, pentru acceptarea nominalizării și pentru contribuția sa științifică susținută în domeniul dăunătorilor de sol”, a ținut să precizeze Alianța.
Calendarul adoptării standardului EPPO prevede, în perioada 25–27 noiembrie 2025, discuții tehnice asupra draftului transmis de România, în iunie 2026 — prezentarea documentului în reuniunea EPPO și în septembrie 2026 — propunerea standardului spre aprobare finală.
„Adoptarea standardului va permite României să deblocheze dosarele tehnice privind modificarea Regulamentelor Europene 783/2018, 784/2018 și 785/2018, referitoare la utilizarea tratamentelor la sămânță în zonele cu presiune ridicată de Tanymecus”, susține comunicatul.
„Faptul că EPPO a acceptat, în sfârșit, să elaboreze un standard pentru Tanymecus dilaticollis este o victorie pentru agricultura din sud-estul Europei. Timp de ani de zile, fermierii români au suferit pierderi majore din cauza acestui dăunător, în timp ce la nivel european problema era ignorată pentru că nu afecta țările din vestul sau nordul continentului. Acum, odată cu recunoașterea oficială prin standardul EPPO, România va avea fundamentul științific necesar pentru a solicita derogări pentru utilizarea neonicotinoidelor — singura clasă de insecticide eficiente împotriva Tanymecus, pentru care momentan nu există alternative”, transmite AAC, care a ținut să mulțumească cercetătorilor de la ICDPP pentru „munca tehnică impecabilă” și fermierilor care au furnizat datele din teren, completează comunicatul.