Dezvoltarea agriculturii României depinde de creșterea competitivității, este concluzia tuturor reprezentanților actorilor din domeniul agriculturii care au participat la conferința cu tema „România 2025-2040 – Politici și resurse pentru dezvoltarea rurală: agricultură, industrie alimentară și silvicultură”. Deficitul comercial cu produse agricole a fost cel care a stat în centrul atenției tuturor, singura soluție pentru diminuarea lui fiind creșterea competitivității. Mai ales că România stă bine la exportul de materii prime, precum cereale și anmale vii, dar importă produse procesate, care înglobează valoare adăugată.
„Cea mai mare problemă este asigurarea competitivității în sectorul agricol. De fapt, aceasta este situația în toate sectoarele economiei naționale”, a declarat prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice din București, marți, 4 noiembrie 2025, în cadrul conferinței „România 2025-2040 – Politici și resurse pentru dezvoltarea rurală: agricultură, industrie alimentară și silvicultură”. Conferința a fost organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) în Aula Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS).
De altfel, Nicolae Istudor împreună cu alți doi profesori de la ASE au elaborat o lucrare privind „asigurarea competitivității sectorului agroalimentar al României în vederea integrării îi Uniunea Europeană”. Analiza profesorilor a plecat de la evoluția PIB-ului și ponderea agriculturii în economie. Astfel, în perioada 2020-2024, PIB-ul României a crescut, în medie, cu 12% pe an. „Ar fi bine ca această creștere să se bazeze pe producția internă, nu pe importuri”, a spus Istudor. Pe de altă parte, PIB-ul din agricultură a înregistrat o evoluție oscilantă, cel mai mult din cauza dependenței față de factorii climatici. În cei 5 ani analizați, ponderea agriculturii în PIB a scăzut de la 4,07% în 2020, la 2,81% în 2024, ceea ce conduce la concluzia România se îndreaptă către o economie bazată de industrie și servicii.
Analiza exporturilor și importurilor în perioada 2020-2024 a arătat că deficitul comercial al României s-a adâncit de la 18,48 miliarde de euro în 2020, la 33,46 miliarde de euro în 2024. Evoluția deficitului comercial din cei 5 ani analizați reflectă o tendință „persistentă” de deficit structural în comerțul extern, a spus rectorul ASE.
„România, deși are un potențial agricol ridicat, nu reușește să valorifice competitiv exporturile agricole și depinde tot mai mult de importurile de produse alimentare procesate”, a declarat Nicolae Istudor. Potrivit acestuia, deficitul din comerțul cu produse agroalimentare reprezintă o componentă importantă, dar instabilă, a deficitului comercial total. „Sectorul agroalimentar contribuie, în mod constant, la acest deficit, reflectând probleme structurale, cum ar fi: lipsa valorii adăugate în total exporturi, dependența de importul de produse alimentare și competitivitate redusă pe piețele externe”, a precizat profesorul Istudor.
Dezechilibru
„Din analiza balanței comerciale cu prduse agroalimentare a României, în anul 2024, se constată o structură dezechilibrată, cu un deficit semnificativ la majoritatea claselor de producție, ceea ce demonstrează o dependență ridicată față de importuri, în pofida potențialului agricol ridicat al țării noastre. Cu toate acestea, există câteva clase de produse agroalimentare care înregistrează un sold pozitiv al balanței comerciale, ceea ce înseamnă că, în cazul acestor produse, țara noastră poate deveni competitivă pe piața UE și nu numai”, a precizat rectorul ASE. Excedentul comercial se înregistrează la comerțul cu cereale, animale vii, tutun și grăsimi și uleiuri animale sau vegetale. Pe partea de deficit al balanței comerciale, cel mai mare este generat de importul de carne și produse din carne, de 1,761 miliarde de euro numai î 2024, din care importul de carne de porc a fost de 1,074 miliarde de euro. „Topul” deficitului balanței comerciale este completat de importul de legume, produse din lapte, ouă și miere, de produsele de patiserie și cele cacao și preparate din cacao, ultima firească, după cum susține Istudor.
„Datele confirmă faptul că România continuă să fie competitivă în exprtul de produse agricole primare, benefiind de avantaje competitive naturale”, a spus profesorul.
Potrivit acestuia, echilibrarea balanței comerciale cu produse agroalimentare se poate face prin asigurarea și creșterea competitivității produselor românești. „Aceasta se bazează pe cei doi piloni ai săi: asigurarea calității produselor agroalimentare și obținerea de costuri unitare mai mici decât prețul pieței. Asigurarea calității produselor agricole și alimentare românești trebuie să reprezinte obiectivul principal al organizațiilor agroalimentare. Este de menționat că acest proces este unul complex, care vizează cel puțin trei componente ale filierei produselor agroalimentare: asigurarea calității materiilor prime, creșterea calității produselor agroalimentare și modernizarea și dezvoltarea sistemului de distribuție”, a declarat prof. univ. dr. Nicolae Istudor.
Concluzii
Concluziile studiului realizat de cei trei profesori de la ASE pleacă de faptul că producția agricolă este influențată de fărâmițarea terenurilor, micii poducători nefiind interesați de crearea și devoltarea unor structuri de marketing viabile. Produsele românești prezintă o competitivitate redusă pe piețele externe, mai ales prin prisma calității, iar performanța sectorului de profil prezintă o volatilitate pronunțată, influențată semnifictiv de factorii climatici.
„În aceste condiții, sunt demne de luat în seamă de către decidenții politici și organizațiile economice agroalimentare o serie de măsuri menite să contribuie la asigurarea omogenității producției agricole, ca element important al calității”, a spus Istudor. Cele mai importante se referă la elaborarea și implementarea unor strategii pentru fiecare grupă de produse agroalimentare, modernizarea exploatațiilor agricole, programarea și realizarea unei structuri de producție care să răspundă cererii de pe piață și realizarea unui sistem de distribuție care să asigure calitatea produselor pe întreg lanțul, de la producție, la desfacere.
Partea financiară este considerată extrem de importantă. Se consideră fundamental asigurarea unor surse de finanțare pentru investiții, care să conducă la un sistem de monitorizare a trasabilității produselor, ca măsură de asigurare a calității. Potrivit profesorilor, este nevoie de finanțarea unor proiecte complexe în unități de procesare, este nevoie de irigații, de continuarea susținerii tinerilor fermieri și este nevoie de conștientizarea micilor fermieri pentru crearea unor structuri asociative.
Conferința cu tema „România 2025-2040 – Politici și resurse pentru dezvoltarea rurală: agricultură, industrie alimentară și silvicultură” se înscrie în ciclul de conferințe cu tema „Restructurarea și reconstrucția economiei naționale românești într-o lume în schimbare”, o analiză inițiată de ASPES, în vederea prefigurării, fundamentate științific, a unor direcții de evoluție în orizontul următoarelor decenii.