România are o producție bună de vin în acest an, dacă luăm în calcul rezultatele înregistrate în anii anteriori. Consumatorii se pot baza în acest an pe circa 4 milioane hectolitri de vin de diferite, față de 3,7 milioane hl anul trecut, sau față de 4,4 milioane hectolitri din 2023. Și în acest an se remarcă tendința consumatorilor către vinuri diversificate și de calitate.
Conform datelor raportate recent de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale către Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV), producția de vinuri estimată pentru anul 2025 în România se situează în jurul a 4 milioane hectolitri, cifră care include și vinurile fără denumire de soi sau indicație geografică protejată (DOC, IG), se arată într-un comunicat de presă al Oficiului Național al Viei și Produselor Vitivinicole (ONVPV).
Anul acesta, se preconizează să se obțină circa 1,49 milioane hl de vinuri cu denumire de origine controlată, 0,306 milioane hl de vinurile cu indicație geografică și 0,062 milioane ha de vinurile varietale. Aceste producții, „care fac obiectul certificărilor Oficiului Național al Viei și Produselor Vitivinicole, reafirmă tendința vinului românesc spre calitate și diversitate”, precizează comunicatul.
„În ansamblu, volumul vinurilor cu certificare se situează în jurul valorii de 1,8 milioane hl, însă doar o parte din această cantitate ajunge efectiv pe piață în formă îmbuteliată și certificată”, atrage atenția comunicatul. Aproximativ 0,8 milioane hl de vinuri certificate sunt comercializate anual, ceea ce evidențiază diferența dintre potențialul de producție și realitatea economică a sectorului. „Diferența o reprezintă vinuri care fie sunt blocate din lipsa cererii pieței, fie sunt declasate la categorii inferioare și vândute vrac sau distilate”, susține documentul.
Potrivit comunicatului, recolta din acest an a fost influențată de condițiile climatice variabile. Înghețurile târzii din primăvară și câteva episoade de grindină cu efecte grave au afectat unele regiuni viticole. Seceta extremă din anul precedent a persistat în anumite areale viticole, dar în viile din podgoriile estice, precipitațiile dispersate de-a lungul perioadei de vegetație activă au arătat o bună aprovizionare cu apă a butucilor, contribuind la un reviriment al recoltei chiar în perioada de pârgă. Vestul României a rămas în continuare tributar deficitului de precipitații, iar zona dealurilor de curbură s-a confruntat cu fenomene extreme.
„Deși pentru agricultura românească în ansamblul ei, sectorul vitivinicol este perceput ca mai puțin influent, acesta rămâne un pilon al economiei rurale. Includerea noilor tehnologii, atât în viticultură, cât mai ales în vinificație, poate readuce tinerii la locuri de muncă stabile în regiunile viticole și poate avea o contribuție substanțială în dezvoltarea enoturismului, care înlesnește promovarea patrimoniului cultural și gastronomic”, completează comunicatul.