Impozitul pe cifra ce afaceri aplicată companiilor mari a avut impact mai mare asupra firmelor românești, decât cele străine, susține Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR). De la momentul aplicării acestei prevederi, asociația a atras atenția acestui fapt, dar fără nicio concesință în plan legislativ, chiar dacă statul a încasat mult mai puțin decât prevăzuse. Actualul Guvern a anunțat intenția ca impozitul pe cifra de afaceri să fie eliminat, fără a se pune ceva în loc. La momentul aplicării impozitului pe cifra de afaceri au fost avute în vedere în primul rând marile lanțuri de magazine, care au cifre de afaceri impresionante, dar nu prea plăteau impozite, profiturile fiind „exportate”.
„Pachetul II de măsuri” de austeritate adoptat de Guvern pentru echilibrarea finanțelor țării prevede și eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri aplicat companiilor mari. Executivul urmează să-și asume responsabilitatea pentru proiectele de lege prin care sunt instituite aceste măsuri.
„Impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) a afectat serios bugetele companiilor românești cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro, nu pe cele multinaționale”, se arată într-un comunicat de presă al Asociației Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR). „ACDBR a susținut încă de la instituirea IMCA în 2023 că acest tip de impozitare alternativă la impozitul de 16% pe profit este neconcurențial, afectând companiile românești și a cerut Ministerului Finanțelor eliminarea acestor bariere economice care afectează competitivitatea firmelor românești”, precizează comunicatul.
Potrivit asociației, marjele de profit ale companiilor de distribuție sunt între 0,7% – 3,5% din cifra de afaceri, specificul acestui tip de comerț fiind realizarea de volume de piață, nu prețuri mari de vânzare. „Sunt, în acest moment, companii românești care au accesat credite bancare pentru a putea plăti IMCA, alternativa fiind de a închide activitea după 35 de ani de la înființare”, susține asociația.
„IMCA a reprezentat, din perspectiva calculării bugetului de venituri al României, o <Fata Morgana>, generând cifre nerealiste, nesustenabile, care aveau menirea de a diminua pe hârtie deficitul de venituri la bugetul de stat. Conform declarațiilor domnului ministru Alexandru Nazare prin care argumenta la mijlocul lunii august a.c. eliminarea din Codul fiscal a IMCA începând cu 1 ianuarie 2026, acest tip de impozit nu și-a atins obiectivul de politică publică: în loc de ținta de 5-7 miliarde de lei asumată de Guvern, la bugetul de stat s-au adunat doar 1,2 miliarde de lei”, precizează documentul.
ACDBR consideră că mai degrabă este nevoie de supravegherea comportamentului fiscal al companiilor multinaționale, care trebuie făcută prin control fiscal al ANAF asupra prețurilor de transfer, „nu prin instituirea unui tip de impozit artificial, injust, neconcurențial”
„Solicităm mediului politic să nu transforme acest subiect în teren de dispută politică! IMCA a fost un exercițiu fiscal de 2 ani care nu avea cum să își atingă obiectivele, a produs prejudicii companiilor românești utilizând în comunicarea publică aparența luptei cu multinaționalele”, subliniază comunicatul.
Vineri, 29 august, a avut loc, la Guvern, Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social, ocazie cu care confederațiile patronale și sindicale au avizat eliminarea “impozitului minim pe cifra de afaceri”. „Noi, prezenți fiind prin Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, am salutat acest demers legislativ al Guvernului României”, completează comunicatul.
Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR) este singura asociație care reprezintă distribuția tradițională a bunurilor de larg consum pe teritoriul național, având în componență 39 de membri cu o cifră de afaceri însumată de cca. 3,8 miliarde euro.