Statele membre UE nu au dreptul de a acorda derogări de la interdicţia europeană privind tratamentul seminţelor cu neonicotinoide, inclusiv în circumstanţe excepţionale invocate în special pentru a-i proteja pe cultivatorii de sfeclă, a tranşat joi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), informează AFP, preluat de Agerpres. Utilizarea acestor produse este extrem de importantă pentru agricultura din România, având în vedere condițiile fitosanitare, dar, mai ales, a lipsei unor substanțe care să suplinească neonicotinoidele, în condiții de eficiență, inclusiv economică. În urmă cu câteva zile, autoritățile române au dat derogare pentru folosirea și în acest an a acestor substanțe pentru culturile de porumb, floarea soarelui și sfeclă de zahăr.
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis că Articolul 53 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1107/2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare „trebuie interpretat în sensul că nu permite unui stat membru să autorizeze introducerea pe piață a unor produse fitosanitare în vederea tratării semințelor, precum și introducerea pe piață și utilizarea semințelor tratate cu aceste produse, în condițiile în care introducerea pe piață și utilizarea semințelor tratate cu aceleași produse au fost interzise în mod expres printr‑un regulament de punere în aplicare”.
UE interzice din 2018 utilizarea în câmp deschis, pentru toate culturile, a trei tipuri de neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam), acuzaţi că accelerează declinul masiv al coloniilor de albine.
Cu toate acestea, 11 state membre (printre care se numără Belgia şi Franţa) au adoptat între timp „autorizaţii de urgenţă” pentru a face faţă diminuării randamentelor culturilor agricol. Chemaţi să se pronunţe asupra a şase derogări adoptate în toamna lui 2018 de Belgia, şi care vizează în special seminţele, judecătorii de la CJUE au decis că aceste derogări sunt ilegale.
Desigur că ţările membre au dreptul „în circumstanţe excepţionale, adică atunci când există un pericol sau o ameninţare care să compromită producţia vegetală sau acolo unde ecosistemele nu pot fi gestionate prin alte mijloace rezonabile, să autorizeze temporar produse fitofarmaceutice care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute în textul european”, precizează CJUE. Cu toate acestea, „când vine vorba de seminţele tratate cu produse fitofarmaceutice conţinând substanţe interzise în mod expres”, CJUE consideră că legislatorul „nu a intenţionat să permită statelor membre să acorde o derogare de la această interdicţie expresă”.
Decizia CJUE a venit în urma unui proces deschis de două organizații neguvernamentale și un apicultor din Belgia împotriva statului belgian. ONG-urile au sesizat CJUE pe motiv că aceste neonicotinoide sunt utilizate în tratamentul seminţelor şi în loc să fie pulverizate pe culturi sunt aplicate preventive seminţelor înainte de însămânţare, indiferent de prezenţa sau nu a insectelor pe care aceste produse vizează să le elimine.
Și în România, autoritățile au dat încă o derogare acum câteva zile, ce permite utilizarea neonicotinoidele și în acest an, doar pentru semințele de floarea soarelui, sfecla de zahăr și porumb. Agriculturii au susținut mereu că, în România, se manifestă mai mulți dăunători care nu pot fi combătuți eficient decât cu neonicotinoide; alte substanțe, mai „prietenoase” cu albinele, sunt ori ineficiente, ori prea scumpe, ceea ce afectează producția agricolă.