După aproape o lună după ce a început războiul din Ucraina, iar ministrul Agriculturii a dat asigurări tot timpul că românii au destulă mâncare, autoritățile pun la cale un proiect de act normativ prin care toți actorii din piața agroalimentară să-și declare stocurile. Proiectul de OUG nu stipulează care producători sau comercianți trebuie să-și declare stocurile și nici ce înseamnă acestea; un ordin de ministru vreaa să rezolve situația. Rămâne de văzut cum vor fi declarate stocurile, că ele ar putea dezvălui, pe lângă informații comerciale, și date pentru Fisc.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a lansat în dezbatere publică proiectul de „OUG privind unele măsuri în sectorul agricol și al industriei alimentare”. Mai exact, este vorba de raportarea periodică a stocurilor la diverse produse agricole și alimentare.
Potrivit documentului, obligația de raportare a stocurilor revine producătorilor agricoli, depozitarilor, procesatorilor și comercianții „care își desfășoară activitatea în domeniul agriculturii și al industriei alimentare, de la nivel național”.
Lista cu produse de raportat este destul de mare și cuprinzătoare. Este vorba de legume – fructe; cereale și produse pe bază de cereale; semințe de oleaginoase și produse pe bază de oleaginoase; leguminoase furajere; semințe certificate: cereale, orez, oleaginoase și proteaginoase; carne și produse din carne, conserve din carne și mixte; lapte și produse din lapte; produse de morărit și panificație; produse prelucrate, procesate, conservate din legume-fructe; grăsimi și uleiuri; apă, inclusiv apă minerală naturală, apă de izvor și toate celelalte ape îmbuteliate sau ambalate; orez; plante aromatice, sare și condimente; ceaiuri; zahăr; miere și drojdie.
Ministerul Agriculturii va centraliza datele furnizate de operatorii din sectorul agricol și industria alimentară, care vor trebui să transmită stocurile săptămânal „sau ori de câte ori Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale apreciază că este necesar, pe platforma informatică pusă la dispoziție de către MADR”, se stabilește prin actul normativ.
„Metodologia de raportare, colectare, centralizare și prelucrare a datelor statistice de evidență a stocurilor de produse agricole și alimentare, se stabilește prin ordin al ministrului agriculturi și dezvoltării rurale”, arată proiectul de OUG.
Iar pentru ca lucrurile să se întâmple, actul normativ prevede și sancțiuni. Neraportarea stocurilor poate aduce amenzi colosale, de până la un milion de lei, iar introducerea de date eronate se poate lăsa cu o sancțiune de până la 250.000 de lei. Sancțiunile sunt constatate și aplicate de reprezentanții Ministerului Agriculturii.
Ordonanța intră în vigoare la 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial. Pe de altă parte, actul normativ nu prevede un termen limită până la care trebuie elaborate normele de aplicare. În acest fel, ordonanța devine inutilă.
Lipsă de organizare
Acest proiect de act normativ scoate la iveală o lipsă acută de organizare pentru cazuri speciale, precum situații de război sau spectrul unei crize alimentare, așa cum este în prezent.
În preambulul ordonanței, se precizează că este „important să se dezvolte un plan de reducere a riscurilor legate de securitatea alimentară și stabilirea unui sistem de management al crizelor privind capabilitatea de răspuns specifică sectorului agricol și al industriei alimentare”. Pe de altă parte, criza sanitară a arătat situații care au împiedicat aprovizionarea ritmică a populației, de la închiderea mall-urilor și până la dificultățile de transport a alimentelor, a salariaților, dar și a inputurilor necesare producției.
Iar războiul din Ucraina, „influența geopolitică a acestuia asupra României, inclusiv posibilitatea declanșării unui deficit alimentar la nivel european”, au scos la iveală faptul că „este nevoie să se cunoască stocurile de produse agricole și alimentare de importanță vitală pentru populație pe timpul situației de urgență sau criză generată de calamități naturale, dezastre, conflicte militare, epizootii, pandemii, raportate de întreg spectrul de amenințări, inclusiv hibride, și nu numai”, arată proiectul de OUG. Scopul este „reducerea impactului asupra securității alimentare”, precizează actul normativ.