Statele membre pot interveni astfel încât marii consumatori de energie, inclusiv producătorii de îngrășăminte chimice, să furnizeze produse la prețuri acceptabile pentru beneficiari. Prețul fertilizanților a ajuns să îngrijoreze mai toate statele comunitare, iar Comisia Europeană a făcut unele recomandări, de la susținerea prețului certificatelor de emisie și până la ajustarea taxelor. Autoritățile române și-au arătat intenția de a se implica în susținerea prețului îngrășămintelor chimice, dar, până acum, nu s-a întâmplat nimic.
Explozia prețului gazelor naturale a făcut ca și prețul fertilizanților să fie pe măsură, ceea ce a dus la scăderea vânzărilor pentru că agricultorii nu au bani ca să suporte astfel de costuri. „Fiind o componentă cheie în fabricarea îngrășămintelor cu azot, gazele naturale reprezintă până la 70% din costurile lor de producție”, susține un europarlamentar polonez într-o întrebare adresată Comisiei Europene. „Potrivit Asociației Europene a Producătorilor de Îngrășăminte, prețurile actuale ale acestei materii prime în Europa fac producția de amoniac și îngrășăminte neprofitabilă. Un număr tot mai mare de companii au anunțat o reducere temporară a producției sau chiar închiderea completă a fabricilor până când prețurile gazelor revin la normal”, susține acesta. În România, Azomureș a oprit deja producția de îngrășăminte chimice din cauza prețului gazelor naturale.
În aceste condiții, europarlamentarul și-a arătat îngrijorarea cu privire la posibilitatea Europei de a se aproviziona cu gaze provenite din Rusia, fiind preocupat de deciziile Comisiei Europene de o posibilă subvenționare a îngrășămintelor chimice destinate agricultorilor, astfel încât să nu fie puse în pericol recoltele viitoare și, în consecință, securitatea alimentară a populației Uniunii Europene.
Răspunsul Comisiei Europene trimite rezolvarea problemei mai mult în sarcina statelor membre care au posibilitatea de a adopta măsuri care să ducă la reducerea prețului îngrășămintelor chimice.
„În anumite condiții, legislația UE permite statelor membre să ajute utilizatorii consumatori mari de energie, în formă de compensare parțială a costurilor legate de sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) sau ca reduceri ale taxelor la energie”, se arată în răspunsul Comisie Europene. Potrivit documentului, setul de măsuri adoptat deja de Comisie vizează posibilitatea statelor membre de a dispune de măsuri imediate „precum sprijin direct, reduceri de taxe sau amânarea plăților. Pe termen mediu, Comisia va lua în considerare măsuri pentru utilizarea mai eficientă a stocării de gaze și explorarea achiziționării în comun a stocurilor de gaze de rezervă”, susține CE.
Cât privește soarta viitoarei recolte, „impactul disponibilității mai scăzute și al prețurilor mai mari ale îngrășămintelor convenționale este neclară în această etapă. Fermierii pot răspunde în diferite moduri, iar Comisia urmărește îndeaproape această problemă”, se arată în răspunsul CE pentru eurodeputatul polonez.
Pe de altă parte, Comisia Europeană susține că „creșterea prețurilor la gaz este determinată de constrângeri multiple, inclusiv de creșterea cererii de gaz la nivel mondial ca urmare a redresării economice, a condițiilor meteorologice și a unei oferte destul de insensibile”. Ca măsuri pentru atenuarea impactului creșterii prețurilor, Comisia Europeană a precizat că a adoptat o serie de instrumente, „inclusiv solicitarea Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare a Energiei (ACER) și Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) de a raporta, până pe aprilie 2022, comportamentul anticoncurențial pe piața energiei, funcționarea pieței carbonului și aplicarea Regulamentului privind integritatea și transparența pieței angro de energie (REMIT). Rapoartele preliminare din noiembrie 2021 constată că nu există dovezi de piață manipulare și că piețele funcționează în mod ordonat”, completează documentul.