Un român trebuie să muncească aproape o jumătate de oră pentru a-şi cumpăra un litru de bere, comparativ cu un german, care are nevoie de doar 3,7 minute, a declarat directorul general al Asociaţiei Berarii României, Constantin Bratu.
El a precizat că veniturile scăzute ale românilor se reflectă inclusiv în accesibilitatea relativ scăzută a unor produse precum berea. Astfel, în România, berea este de peste 3,7 ori mai puţin accesibilă românilor decât media europeană.
Luând în calcul media veniturilor orare şi a preţului de vânzare la bere, un român trebuie să muncească circa 25 de minute pentru a-şi putea cumpăra o bere, în timp ce media europeană este de cinci minute.
“Din păcate, timpul pe care trebuie să îl muncească un român pentru a-şi permite o bere nu s-a îmbunătăţit. Circa 25 de minute îi sunt necesare unui român ca să cumpere un litru de bere, iar unui german 3,7 minute”, a spus Bratu, conform Agerpres.
Volumul pieţei berii a atins opt milioane de hectolitri în primul semestru al anului, în scădere cu circa 3% comparativ cu cel înregistrat în perioada similară din 2012, iar reprezentanţii industriei se aşteaptă ca 2013 să se încheie cu volume de vânzări sub nivelul celor raportate anul trecut, când piaţa berii a atins 18,2 milioane de hectolitri.
Potrivit reprezentanţilor Asociaţiei Berarii României, rezervele cu privire la evoluţia vânzărilor în 2013, exprimate de producătorii de bere la începutul anului, au fost confirmate, cauzele fiind puterea scăzută de cumpărare a românilor, vara capricioasă şi creşterea nivelului fiscalităţii.
“Ca şi anul trecut, factorii care şi-au pus amprenta asupra trendului pieţei berii au fost cu precădere conjuncturali. Spre deosebire de anul trecut, când au existat condiţii favorabile consumului de bere, primele şase luni ale lui 2013 au reunit o serie de factori care au creat un context dificil ce a condus la o contracţie evidentă a pieţei. În ceea ce priveşte evoluţia pieţei până la sfârşitul anului, aşteptările noastre cu privire la volumele de vânzări se situează sub nivelul din 2012, când piaţa berii a atins 18,2 milioane de hectolitri”, a declarat preşedintele Asociaţiei Berarii României, Andrew Highcock.
Efect multiplicator al berii
La rândul său, directorul general al Asociaţiei Berarii României, Constantin Bratu, a arătat că o creştere a volumelor vândute pe piaţă este importantă pentru factorul de multiplicare pe care aceasta îl are în economia românească.
“2013 este un an în care, începând din februarie, am avut o creştere de acciză. Este un an care vine după un 2012 care a fost primul an de după criză în care piaţa berii din România reuşise să aibă o creştere. Pe noi, aceste creşteri ne interesează nu neapărat din punct de vedere al volumului nostru de vânzări, ci din punct de vedere al efectului de multiplicare pe care îl avem în economia românească. Pe primul semestru din 2013 s-a înregistrat o scădere de 3%, care vine pe fondul acestei creşteri de acciză, a unei puteri de cumpărare destul de fragile din partea consumatorilor, iar vremea nu a fost la fel de favorabilă ca în 2012. Ocaziile de consum au fost şi ele mai reduse în această primă parte a anului, iar pe ansamblu piaţa a scăzut cu 3%, lucru care nu ne bucură. Am fost temători pe 24 ianuarie, când am luat act de dorinţa Guvernului de a creşte acciza cu 10 procente, pentru că factorii conjuncturali de anul trecut s-au dovedit a nu fi puternici pentru a păstra trendul pozitiv”, a spus Bratu.
El a subliniat că, pentru fiecare loc de muncă generat în industria berii, alte trei locuri de muncă sunt create în agricultură şi alte 10 locuri în economie. Astfel, într-o piaţă precum cea românească, în care 98% – 99% provine din producţia locală, orice migrare, orice influenţă a sectorului berii are un efect pozitiv sau negativ asupra economiei.
“98.000 de locuri de muncă erau generate în economie de sectorul berii în 2010, când am avut cel mai mare vârf din istoria noastră, de 20,2 milioane de hectolitri. Acum, la circa 17 milioane de hectolitri, avem o scădere de 16% în volum, dar o scădere de 21% în numărul de locuri de muncă. Este important să păstrăm acest avantaj pentru economia din România, pentru că doar un singur calcul oferit de Ernst&Young în stadiul de contribuţie a berii la economia europeană putem vedea că, din cele 509 de milioane de euro valoarea adăugată pentru economie, 175 de milioane de euro este valoarea adăugată datorată lanţului de furnizori. Deci, circa 35% din ceea ce rămâne în economie rămâne pentru lanţul de furnizori, care, ca şi agricultura, reprezintă undeva la 60 – 66% din achiziţiile de materii prime pentru piaţa din România”, a explicat directorul Asociaţiei.
În ceea ce priveşte perspectivele, Constantin Bratu a estimat că anul se va încheia sub nivelul din 2012, din punct de vedere al volumelor vândute, atingându-l mai degrabă pe cel din 2011, respectiv circa 17 milioane de hectolitri.
Referitor la o restrângere a activităţilor în perspectiva scăderii pieţei de bere în 2013, Constantin Bratu a precizat că acestea se vor regăsi în amonte şi în avalul sectorului berii.
“Investiţiile au fost suficient de mari – peste 1,2 miliarde de euro a investit Asociaţia – astfel încât, din punct de vedere tehnologic, să se micşoreze costurile de producţie la minimum. Efectele, cu siguranţă, vor fi în zona de amonte şi aval faţă de sectorul berii. În zona de furnizori, cu siguranţă, dacă se va vinde mai puţină bere, vom avea nevoie de mai puţine tiruri ca să transportăm această bere, de mai puţină nevoie de orz, transformat în malţ, de o cantitate mai mică de doze şi de mai puţină nevoie de PET-uri. Deci, efectele vor fi în amonte şi în aval şi sigur în partea de comercializare şi acolo vor fi ajustări în ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă şi în ceea ce priveşte contribuţiile acestor locuri de muncă la bugetul şi la economia României”, a conchis Bratu.
4 miliarde de euro din bere
Statul român a încasat peste patru miliarde de euro reprezentând taxe şi accize plătite de sectorul berii după aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, şi până la finele lui 2012, la un volum cumulat al pieţei berii de 110 milioane de hectolitri, a mai spus Constantin Bratu.
În anul 2011, colectările la bugetul de stat din acciza la bere au înregistrat o pondere de aproape 60% din totalul valorii obţinute pentru întreaga categorie de produse cu alcool accizabile, în timp ce media europeană este de circa 30%.
“Este recunoscut chiar şi de către reprezentanţii Ministerului de Finanţe că berea a contribuit cu circa 60 – 61% din buget în ceea ce priveşte colectările de accize, asta şi pentru că există un comportament voluntar destul de puternic din partea producătorilor de bere de a respecta legislaţia în vigoare. (…) Apropo de contribuţii, făceam un calcul referitor la contribuţia pe care sectorul berii a avut-o după aderarea la UE şi, dacă ar fi să luăm cele 110 milioane de hectolitri comercializaţi în România din 2007 şi până la finele lui 2012, statul român a încasat, în urma comercializării şi, bineînţeles, a producţiei de bere, peste patru miliarde de euro”, a afirmat Bratu.
În opinia acestuia, soluţia sporirii veniturilor la bugetul României provenite de pe piaţa berii nu o reprezintă creşterea accizei la bere, ci stabilirea de politici care să stimuleze dezvoltarea acestui sector de activitate şi a celor conexe, precum şi măsuri care să ducă la reducerea evaziunii fiscale pe piaţa băuturilor alcoolice.
“Contribuţiile la bugetul de stat cresc ca urmare a evoluţiei pozitive a pieţei, nu ca efect al presiunii fiscale prin creşterea accizei. O dovadă în acest sens derivă din încasările de acciză la categoria bere în 2012 care au atins 620 de milioane de lei, în creştere faţă de cele din 2011, de 580 de milioane de lei, o erată de creştere situată peste diferenţa cursului de schimb luat în calcul la plata accizei (1%)”, potrivit reprezentanţilor Asociaţiei.