Problemele din agricultura românească sunt văzute diferit, punctele comune fiind extrem de puține, este concluzia Romanian Agri Trade Summit, organizat, miercuri, la București. Cea mai mare cerință o reprezintă realizarea unui sistem viabil de irigații. În rest, totul diferă. Premierul Ciucă vrea ca agricultura să fie obiectiv strategic de guvernare, ministrul Daea este preocupat de impactul măsurilor de mediu asupra producției agricole, iar Mircea Geoană, secretarul general adjunct NATO, vede problemele global. Cei mai aplicați s-au dovedit a fi agricultorii, care, acum, sunt preocupați de faptul că nu-și pot vinde recoltele din cauza avalanșei de marfă din Ucraina.
Accesul pe piaţa internă şi externă al produselor agroalimentare româneşti trebuie să fie un obiectiv strategic al programului de guvernare, a declarat, miercuri, prim-ministrul Nicolae Ciucă, subliniind necesitatea dezvoltării unei strategii naţionale pentru agricultură şi sectorul industriei alimentare.
„Am discutat cu domnul ministru în repetate rânduri despre preocupările pe care le avem, astfel încât să asigurăm o dezvoltare cât mai eficientă a agriculturii româneşti, în mod deosebit a găsirii de soluţii pentru a putea să procesăm mai mult în România şi să adăugăm valoare mai mare produselor agricole. Susţin demersul de a creşte împreună accesul pe piaţa internă şi externă al produselor agroalimentare româneşti. Acesta trebuie să fie un obiectiv strategic al programului de guvernare. De altfel, aşa îl şi abordăm. Din perspectiva mea, văd toată această chestiune ca necesitând o abordare care să se concretizeze într-o strategie pentru agricultură şi sectorul industriei alimentare la nivel naţional”, a declarat premierul Nicolae Ciucă, la Romanian Agri Trade Summit.
Înaltul demnitar nu a uitat să puncteze necesitatea realizării unei infrastructuri agricole, de la irigații, la depozite, indiferent dacă este vorba de fermieri mici sau mari. „Aceste tipuri de investiţii sunt de importanţă critică şi cu rol strategic pe termen mediu şi lung pentru dezvoltarea şi rezilienţa lanţurilor alimentare naţionale, luând în considerare consecinţele războiului din Ucraina şi care reprezintă o preocupare nu doar pentru acest moment, ci pentru ceea ce urmează să se petreacă în viitor şi trebuie să avem în vedere acest aspect. Trebuie să ţinem cont şi de efectele naturale, care anul trecut şi cu doi ani în urmă, mă refer la secetă, precum şi la criza energetică cu care ne-am confruntat, au pus pe masa Guvernului o serie de provocări pentru care a fost nevoie să dezvoltăm o serie de programe în vederea sprijinirii sectorului agricol şi a fermierilor români”, a explicat Nicolae Ciucă.
Lista cu diferitele forme de sprijin pentru fermieri prezentată de prim-ministrul României a fost lungă. Totuși, cap de listă au rămas fondurile destinate reabilității sistemului de irigații.
„Fermierii români şi operatorii din agribusiness sunt percepuţi ca un factor extrem de important în dezvoltarea pe termen mediu şi lung a României. Atenţia statului este în mod clar direcţionată către agricultură şi către industria alimentară, ca fiind domenii de garanţie a securităţii alimentare naţionale, cu un rol important în ceea ce înseamnă profilarea ţării noastre în cadrul Uniunii Europene şi, aş sublinia, la nivel regional şi global”, a completat premierul Ciucă, în mesajul video de la reuniune.
„Fără fermă, cu furculița nu ai ce face”
Ca de obicei, cel mai plastic în exprimare a fost ministrul Agriculturii, Petre Daea.
„Discutăm de principiu, de la fermă la furculiţă (Farm to Fork). Să ştiţi că dacă fermă nu e, cu furculiţa n-ai ce face. Din acest punct de vedere, trebuie să ne conducem atent şi extrem de riguros pe drumul pe care îl creionăm printr-o decizie la un moment dat şi continuitatea în agricultură este cheia succesului, indiferent în ce perioadă de timp te afli. Întreruperea acestor mecanisme, întreruperea unor acţiuni nu poate să aducă împlinirea obiectivului. Iată de ce şi în momentele acestea în care, dacă te uiţi la timp, zice în februarie n-ar trebui să ieşim în câmp, trebuie să lucrăm la sistemul de irigaţii zi şi noapte, fără exagerare spun acest lucru, pentru a putea pune sistemul atât de necesar al ţării în funcţiune. Pentru că fără apă, producţie nu există. Ca resursă formidabilă şi ca interes major pentru ţară, România având acest dar al naturii, această reţea hidrografică formidabilă, străbătută de la deal la vale, din stânga în dreapta, de la nord la sud cu apă dulce care se pierde dacă nu întâlneşte mâna omului, s-o folosească şi s-o transforme în produse agricole, care la rândul lor rămân în elementul acesta de biodiversitate”, a spus Daea.
Ministrul nu a ratat să atragă atenția că noul Plan Naţional Strategic debutează pe 1 martie 2023, care, până în 2027, dispune de „un combustibil financiar de 15,8 miliarde de euro care merge acolo unde nevoile ţării o cer şi unde conceptul european ne permite, prin compatibilizarea nevoilor noastre”.
Atenție la importanța agriculturii
Mult mai aplicat s-a dovedit a fi Achim Irimescu, ministru plenipotenţiar la Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană (UE) și fost ministru al Agriculturii.
„De multe ori uităm rolul esenţial al sectorului agroalimentar şi riscăm să stabilim condiţii pentru producători care, dacă nu sunt susţinute de realitate şi de sprijin financiar corespunzător, nu vor face decât să ducă la reducerea producţiei agricole abătându-ne, astfel, de la obiectivul primordial al Politicii Agricole Comune, acela de a asigura nu doar securitatea alimentară în Uniunea Europeană şi în afara Uniunii, dar mai ales să ofere produse de calitate accesibile tuturor categoriilor de consumatori europeni”, a spus Achim Irimescu, referindu-se la proiectul de directivă prin care să se reducă la jumătate cantitatea de pesticide folosite. Propunerea vizează reducerea procentuală, indiferent care este cantitatea folosită. România utilizează cele mai puține pesticide din UE, cu mult sub media UE.
„Noile orientări politice ale Uniunii Europene privind reducerea impactului agriculturii asupra mediului şi climei aduc noi obligaţii şi standarde mai înalte de mediu, care nu vizează doar producţia agroalimentară, dar cu certitudine şi comerţul. În acest sens se propune dezvoltarea lanţurilor scurte, acolo unde este posibil, care să conducă la reducerea amprentei de carbon, inclusiv pentru schimburile comerciale. Ca urmare, şi sectorul comerţului trebuie să aibă în vedere reducerea preţului de carbon şi creşterea eficienţei”, a arătat Achim Irimescu.
De altfel, demnitarul a ținut să precizeze că România a asigurat cantități importante de cereale și oleaginoase pentru export, dar „a şi facilitat tranzitul unor mari cantităţi de astfel de produse ale fermierilor ucraineni către Uniunea Europeană şi către terţe ţări. În lipsa unui flux comercial constant, fermierii ucraineni nu ar reuşi să-şi valorifice producţia şi să-şi continue activitatea, contribuind la asigurarea securităţii alimentare la nivel mondial. Dar importurile libere şi tranzitul unor cantităţi importante de cereale şi produse oleaginoase din Ucraina au avut şi efecte colaterale asupra producătorilor români şi a comerţului agroalimentar din România”, a explicat Achim Irimescu.
Așteptând compensații de la Bruxelles
În cele din urmă, cei care au punctat cele mai fierbinți probleme au fost tot fermierii. „Politicile Agricole Comune ar trebui regândit. Suntem în preajma războiului. În aceste condiții, nici noul Plan Național Strategic nu se mai potrivește”, a declarat Alexandru Baciu, LAPAR.
Problema generată de război a fost completată de Mircea Băluță, președintele UNCSV. Potrivit acestuia, fermierii români au rămas cu recolta nevalorificată din cauza ofertelor masive de cereale din Ucraina, care au ocupat inclusiv rutele de transport. Partea română a cerut autorităților de la Bruxelles compensații pentru pierderile de venit înregistrate din această cauză. Băluță a declarat că, încă de anul trecut, s-a pus problema unui sprijin de 100 de euro/tona de produs nevalorificat. Numai că, nici până acum, nu s-a luat nicio decizie.
Conferință cu 14 state
„Romanian Agri Trade Summit a reușit cu siguranță ceea ce și-a propus ca principal obiectiv: să aducă la aceeași masă autorități, fermieri și companii de top din domeniile de trading, distribuție, procesare, genetică și logistică din România, pentru a dezbate situația actuală și a identifica împreună oportunitățile de explorat pentru dezvoltarea Agribusiness-ului românesc, în beneficiul tuturor părților implicate”, se arată într-un comunicat de presă al organizatorilor.
De altfel, Romanian Agri Trade Summit și-a propus să reconfirme poziția geostrategică a României și a creat cadrul propice încheierii unor parteneriate profitabile între Fermierii Români și companii de top locale sau europene, precizează comunicatul.
La eveniment au participat peste 500 de participanți din 14 țări: România, Franța, Marea Britanie, Irlanda, Italia, Turcia, Germania, Spania, Elveția, Ucraina, Serbia, Polonia, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria.