Acasă MediuDezvoltare Durabila Bani europeni pentru numărarea urșilor

Bani europeni pentru numărarea urșilor

de L M

Autoritățile au decis să folosescă bani europeni ca să afle câți urși sunt în România. Este vorba de un proiect de aproximativ 11 milioane de euro ce se va derula prin POIM 2014-2020, sumele urmând să fie destinate atât pentru estimarea numărului de urși, cât și pentru cumpărarea de garduri electrice care să protejeze proprietățile de sălbăticiuni. În ultimul timp, s-a acutizat problema urșilor, din cauza atacurilor chiar asupra oamenilor. Pe de o parte, cetățenii din zonele de munte acuză numărul mare de urși care coboară în gospodării; pe de altă parte, asociațiile de protecția animalelor iau partea urșilor, acuzând că, de fapt, se urmărește vânătoarea de trofee.

Urșii care trăiesc în România vor fi numărați prin metoda științifică bazată pe probe ADN, în cadrul unui proiect în valoare de 53.5 milioane lei, din fonduri europene.

Obiectivul principal al proiectului este estimarea genetică a populației de urși bruni din Carpații României, dar vor fi puse în practică și alte măsuri prin care va putea fi implementat Planul Național de Acțiune pentru conservarea speciei de urs brun din țara noastră, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

„Amprenta genetică este cea mai exactă metodă din lume de estimare a populației de urși. Acest proiect este și o premieră științifică: această metodă nu a fost aplicată niciodată pe o populație atât de mare de urși, așa cum este cea a României. Totodată, este primul proiect finanțat din fonduri europene pentru managementul populației de urși”, a declarat ministrul Mediului, Barna Tanczos, miercuri, într-o conferință de presă.

„Vom demara colectarea în masă a probelor genetice din Carpații României la începutul anului viitor. Fiecare probă va avea coduri de bare și va fi introdusă într-o aplicație informatică, devenind bază științifică și de analiză. Datele vor fi interpretate pentru a afla câți urși trăiesc în România, dar și care sunt zonele în care sunt cei mai mulți urși din țară. Vom avea alături de noi, în acest proiect și parteneri internaționali din Norvegia, Marea Britanie, Suedia, Slovenia și Slovacia, a căror expertiză ne va fi extrem de utilă în acest demers”, a declarat ministrul Barna Tanczos.

Prelevarea probelor genetice va fi realizată cu ajutorul a peste 400 de specialiști din cadrul Romsilva și gestionari ai fondurilor cinegetice, dar vor fi utilizați și câini specializați în depistarea excrementelor de urs. Echipele care vor culege datele din teren vor transmite mai departe probele genetice către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea, unde acestea vor fi analizate în laborator și interpretate.

„Proiectul pe care îl lansăm astăzi are o importanță deosebită pentru o temă care ne preocupă pe toți în aceste zile: populația de urși  și interacțiunea cu oamenii.  Încercăm să rezolvăm prin fonduri europene o problemă care trenează de mai mulți ani. Proiectul este o abordare modernă a managementului speciei Urs brun și o încercare de a limita incidentele nefericite și a promova decizii adaptate rezultatelor proiectului”, a declarat Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, care a precizat că banii vor fi asigurați prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.

Pe lângă monitorizarea și estimarea genetică a populaţiei de urs brun, proiectul prevede atât înfiinţarea unui complex pentru îngrijirea, reabilitarea şi protecţia acestei specii, cât și achiziţia şi instalarea unor sisteme de protecţie:

„Un alt obiectiv este construirea unui complex de îngrijire a urșilor în pădurea Kronstadt, în județul Brașov, cu un buget de aproximativ 2 milioane de euro, pentru o populație de urși de aproximativ 100 de exemplare, cu o suprafață de 60 de hectare. Complexul va fi dotat cu drone de hrănire și monitorizare, soluție care elimină contactul direct dintre urs și om. Aici vor fi relocate acele exemplare care nu mai pot trăi în habitalul lor natural. De asemenea, proiectul prevede achiziționarea și instalarea de sisteme de protecție a animalelor domestice, a culturilor și a bunurilor populației, a stânelor. Vorbim aici de 1.140 de garduri electrice de diverse tipuri, de diverse tehnologii și montarea camerelor de supraveghere pentru a urmări eficiența fiecărui tip de gard electric. Săptămânile următoare va fi lansată și procedura de licitație internațională pentru a achiziționa aceste garduri electrice și a le pune la dispoziția fermierilor”, a subliniat ministrul Barna Tánczos.

De asemenea, va fi realizată și o campanie națională de educare și informare a populației, care  va crește gradul de conştientizare a oamenilor cu privire la ecologia şi managementul acestei specii, pentru a preveni confictele om-urs.

Conform proiectului, ambele etape (prelevare și interpretare) trebuie să se finalizeze până la sfârșitul anului 2023, când se va putea realiza o estimare cât mai aproape de realitate a numărului de urși bruni din țara noastră.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este lider de proiect și are ca parteneri: Regia Națională a Pădurilor Romsilva (RNP), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea (ICAS) și Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt Brașov.

Nimeni nu vrea urși

România a ajuns să se confrunte cu atacurile urșilor din ce în ce mai dese, despre care se spune că au ajuns la un număr mult mai mare decât optimul pe care să-l suporte pădurile. Aderarea la Uniunea Europeană a dus la interzicerea vânătorii la urs, care a ajuns specie protejată. E drept, în UE, România deține supremația, cu un număr record de cel mai probabil peste 6000 de exemplare. Până în 2016 se mai putea vâna cât de cât, tocmai pentru păstrarea unui echilibru în natură, dar fostul ministru al Mediului, Cristiana Pașca Palmer, în 2016, a oprit acest lucru, fiind permisă doar împușcarea urșilor violenți și în anumite condiții.

La acea vreme, și Pașca Palmer a întrebat statele membre dacă vor să primească urși din România. Nu i-a răspun nimeni, după cum a declarat fostul ministru.

Acum, ministrul Barna Tanczos, a fost întrebat dacă a apelat la celelalte state membre ca să primescă uriși.

„Am trimis de două – trei luni o circulară la statele membre şi nu am primit niciun răspuns pozitiv. Există o relocare pentru un fel de sanctuar din Ungaria, unde, recent, câteva exemplare au fost relocate acolo. Nu există interes din celelalte state membre pentru habitat natural. Este o diferenţă foarte mare în a cere exemplare care să fie relocate într-un mediu gen Kronstadt care se va construi la Braşov sau celălalt sanctuar din România, de la Zărneşti, şi altceva să vrei urşi în habitat natural, liber. Pentru habitat natural, libertate deplină, nu există niciun interes din partea niciunui stat membru până acum”, a precizat ministrul Tanczos

din aceeasi categorie

Comentează

* By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.